fbpx

Survival of the Fittest

Survival of the fittest este, probabil, una dintre expresiile cele mai gresit interpretate din istorie. Bine, poate ca exagerez un pic, insa ideea ma scoate […]

21/10/2010
2 min read

Survival of the fittest este, probabil, una dintre expresiile cele mai gresit interpretate din istorie. Bine, poate ca exagerez un pic, insa ideea ma scoate din minti de cateva zile. Mai exact, de cand am vorbit la Webstock si, mai tarziu, la Women on Web.

Nu stiu cati dintre cei ce au fost in sala au realizat ca intre cele doua prezentari existau foarte multe legaturi. Ambele erau despre adaptabilitate, cea mai importanta calitate pe care o poate avea un om, din punctul meu de vedere.

In primul rand, “survival of the fittest” al lui Darwin se refera la faptul ca “cel mai adaptat la mediu supravietuieste“, nu la faptul ca “cel mai puternic supravietuieste” asa cum prea multi cred.

Insa interpretarea cu adevarat periculoasa nu este cea de mai sus. Asta doar arata ca acei oameni n-au studiat nici macar 5 minute problema. Atat. Periculos este ca unii inteleg din asta ca ar trebui sa se lupte cu toti cei pe care ii intalnesc fiindca, nu-i asa? ei trebuie sa “supravietuiasca” (personal sau profesional), orice ar insemna asta, cu orice pret.

Exista o teorie (a unui anarhist, insa hai sa facem abstractie de asta deocamdata, e doar un exercitiu) care spune ca “survival of the fittest” nu e despre a fi cel mai bun sau adaptat individ pe care il cunosti, ci despre a face parte din acel grup al indivizilor care lucreaza cel mai bine impreuna.

Cu alte cuvinte, Darwin nu s-ar fi referit la altceva decat la comunitati. Oameni care se grupeaza pentru ca impreuna se pot adapta mai usor la mediul inconjurator. Inca o data: oameni care se grupeaza fiindca impreuna le este mai usor sa se adapteze si sa supravietuiasca. Parca e o mica diferenta nu?

Deci unii au impresia ca trebuie sa le-o dea alora din jurul lor fiindca doar unul poate supravietui iar altii merg pe ideea colaborarii, pe a lucra impreuna fiindca adevaratul dusman este mediul inconjurator si faptul ca, surpriza!, el se schimba. Indiferent ca noi suntem pe faza sau nu si indiferent cum ni se pare noua ca ar trebui facuta adaptarea aia.

Abonează-te la ZeroPlus Insider

Vei avea acces la insight-uri utile într-un proces de schimbare, informații de culise legate de ce pune la cale (inclusiv workshopuri pe care le anunțăm doar pe mail), recomandări de cărți și altele.

Andrei Rosca

Conversations 6 comments

Let's start a personal, meaningful conversation.

Example: Practical philosopher, therapist and writer.

 

Buna Andrei,

Adaptarea poate veni si din respectul adus unor situatii prin care trecem, faptul ca ascultam , ne adaptam la un grup samd. A nu confunda adaptarea cu schimbarea propriilor convingeri doar de dragul supravietuirii cat mai usoare.

PS ca sa studiezi o anumita problema, cere un traseu mult mai lung decat 5 minute _:), uneori trebuie sa acordam mai mult timp si clar vom sti sa extragem cee e esential pentru fiecare in parte.

Asa ca te rog sa explici ce vrei sa spui prin: “Oameni care se grupeaza pentru ca impreuna se pot adapta mai usor la mediul inconjurator. Inca o data: oameni care se grupeaza fiindca impreuna le este mai usor sa se adapteze si sa supravietuiasca. Parca e o mica diferenta nu? ”

Seara buna,

 
Andrei Roscasays:
Relevant commenter background or experience:Author

Hello, Simona :)
Si multumesc pentru comentariu. Ai dreptate cu studiul, asa e.

In ceea ce priveste explicatiile, mi se cer din ce in ce mai frecvent concluzii, dar eu nu vreau sa le dau. Fiindca sunt concluziile mele si altii ar putea interpreta altfel. Asta e si partea frumoasa a unui blog.

Asadar, poate ca am sa fiu mai concret si am sa trag o concluzie mai clara, insa nu inainte sa vad ce concluzii au tras altii din cele de mai sus.

Iti spun drept, mi se pare ca daca ti-as spune tie, de exemplu, concluzia mea e X, atunci te-as limita. Si nu vreau sa fac asta. :)

 
Mihaelasays:

De unde crezi ca vine aceasta interpretare gresita a termenului, in randul comunitatii noastre? Si spune-mi te rog care crezi ca sunt sansele ca cei putini care inteleg diferenta, pot/ vor/ au curajul sa le-o explice si celorlalti. Merita sa faci asta, vezi rezultate? sau dimpotriva, esti privit ca fiind “un ciudat” cand incerci sa le explici? :) Nu vad nici un strop de bine, nici un strop de frumusete in societatea noastra si imi este aproape imposibil sa ii ajut pe oameni sa se schimbe. Sunt tot mai rai, mai inchisi, superficiali, intoleranti…si in mare parte din cauza acestei idei: cel mai puternic castiga. Din pacate, nici nu realizeaza cat de gresit este sa supravietuiesti si apoi sa fii singurul ramas; singur.

 

Vorbeai de adaptabilitate. Mie imi pare o caracteristica innascuta, dar mi-ar placea sa ma contrazici. :) Si, daca o vei face, spune-mi, te rog, ce crezi ca ar contribui la invatarea adaptarii si daca presupune compromisuri. Multumesc!

 
Aladdinsays:

Mediul inconjurator nu cred ca e cazul sa fie numit “adevaratul dusman”.
Acea “potrivire” intr-un grup sau mediu cred ca e mereu cu dublu sens, adica presupune adaptarea individului dar si influenta pe care o are, cu sau fara voia lui.
…”Cine se aseamana, se aduna” – parca asa se spune.
Cred ca se poate vorbi de grade sau procente de “potrivire” a cuiva intr-un grup/mediu. :)
Probabil ca “potrivirea” asta depinde de numarul de provocari pe care esti dispus sa le accepti, implicit de numarul de experiente/oportunitati pe care le ai.

 
Andrei Roscasays:
Relevant commenter background or experience:Author

Maldita: nu cred ca adaptabilitatea este ceva innascut. Cred ca mediul in care cresti influenteaza enorm iar apoi mai poti tu educa si slefui la ce ai deja.

De exemplu, la mine a contat foarte mult faptul ca m-am nascut si am crescut in Pantelimon, am invatat la o scoala de cartier unde trebuia sa stiu cum sa nu mi se fure putinii bani in curtea scolii si cum sa nu iau bataie de la aia “mai smecheri”. Apoi, m-am dus la un liceu bun in care problema bataii si a furturilor nu se mai punea la fel, insa se punea alta: multi colegi aveau foarte multi bani si li se parea ca totul li se cuvine. “Tu stii cine e taica-meu?” a devenit refren. Mediul s-a schimbat complet, am fost nevoit sa ma adaptez.

E doar un exemplu. Diferenta cea mai mare o vad intre oamenii care au crescut in familii sarace sau de nivel mediu si care toata copilaria s-au jucat in spatele blocului, cu vecinii si cei care provin din familii mai bogate care nici macar nu aveau voie sa stea in fata blocului si au crescut prin Cinema-uri, petreceri private si, mai tarziu, mall-uri. E o diferenta de la cer la pamant intre ei, nu neaparat dpdv al calitatii umane (asta e discutabil), ci dpdv al capacitatii de adaptare.

Practic, ce zic este ca aceasta capacitate e data de cat de mult ai fost nevoit/fortat sa te adaptezi de-a lungul vietii. Si da, mai tarziu, poti construi singur contexte in care sa fii fortat sa te adaptezi.

Link copied to your clipboard
Andrei Rosca

Articole scrise recent

TRECI
(SAU ITI DORESTI SA TRECI)
PRINTR-O SCHIMBARE?

Dacă te întrebi în ce măsură te pot ajuta să deblochezi o situație în care te afli acum, scrie-mi pe [email protected]



Featured Articles

Uncategorized19/02/2006

Cea mai importanta resursa

Faceam acum ceva timp un calcul, suparat pe obiceiul cuiva de a dormi mai mult decat sta treaz. Diferenta, din punctul meu de vedere, dintre […]

Uncategorized19/02/2006

Ciobanii si cinematografele

Am fost sa vad un film ieri la Hollywood Multiplex. Cu aceasta ocazie mi-am reamintit cate ceva despre ce inseamna respectul pentru cei din jur, […]

Uncategorized19/02/2006

Despre vise, scopuri si succes

Cred ca unul dintre lucrurile care face ca oamenii sa poata fi impartiti in doua categorii – oameni de succes (in afaceri, dragoste, cariera sau […]