Exista cel putin doua tipuri de oboseala. Oboseala pe care o simti fiindca faci prea putine si oboseala pe care o simti fiindca faci prea multe.
Pe prima o simt de obicei oamenii care au impresia ca muncesc mult, sau chiar muncesc mult, insa in directia gresita. E mai degraba o oboseala psihica.
A doua este oboseala pe care o simt cei care stiu ca fac ce trebuie, insa isi mai dau seama din cand in cand, uitandu-se in jur, ca ar trebui sa se mai si odihneasca. Poate ca unii dintre ei obosesc fizic, din cand in cand, insa psihicul ii ajuta sa para neobositi si sa nu se odihneasca niciodata mai mult de o zi – doua. Din pacate, nu acelasi lucru se poate spune despre cei care obosesc psihic.
Iar cei care obosesc psihic, fiindca muncesc in directia gresita, nu au nevoie de odihna. Au nevoie de o noua tinta care sa le permita sa faca excese, sa poata gasi ceva pentru care sa merite sa munceasca mai mult fara sa oboseasca.