Să zicem că încep să mă plictisesc de cărţi de marketing politicoase, care încearcă să îi împace pe dinozauri cu cei din noul val şi să arate că, pe undeva, toţi au dreptate. N-au!
ÃŽn marketing, mai mult decât în orice alt domeniu, “specialiÅŸtii” au un termen de expirare foarte scurt. Te adaptezi sau cobori de pe scenă. Schimbările sunt prea bruÅŸte, prea rapide, iar cunoaÅŸtere bazelor marketingului, deÅŸi în continuare necesare, nu mai sunt ÅŸi suficiente. Mai mult decât atât, nu numai principiile se schimbă, dar au loc ÅŸi schimbări de paradigmă odată la câţiva ani.
“Nu vindem lenjerie intimă, ci sex”
Dintr-o data, produsul nu mai e important, importanÅ£i devin clienÅ£ii ÅŸi atât. Apoi, cativa ani mai tarziu, echipele devin cele mai importante ÅŸi tot aÅŸa… Henry Ford vindea maÅŸini care “puteau fi oricum, atât timp cât erau negre”, astăzi problema aproape că nu se mai pune din punctul de vedere al produsului. Nu vindem creme antirid, vindem iluzia de tinereÅ£e fără bătrâneÅ£e ÅŸi frumuseÅ£e veÅŸnică. Nu vindem parfumuri, vindem siguranţă de sine ÅŸi senzaÅ£ia de irezistibil pe care o are purtătorul parfumului. Nu mai vindem automobile celor ce vor să se deplaseze mai uÅŸor, nu mai vindem nici măcar cai putere ci sentimentul de “king of the world” pe care il ai la volanul unei maÅŸini de sute de mii de euro. Nu mai vindem lenjerie intimă cu dantelă ÅŸi port jartiere, ci vindem sex sau, după caz, dragoste. [recenzia completa pe bookblog]
:))
“Nu vindem lenjerie intimă, ci sexâ€
Daca ma gindesc bine, este adevarat. Pentru ca vrem mai mult sex decit confort. :)) Sau … vrem ca lenjeria intima sa compenseze lipsurile?
Cred ca “dinozarii” se adresau vechiului val, oamenilor cumpatati, care apreciau valoarea banului. Care doreau ca detergentul sa fie detergent si chiar sa scoata petele. Oamenilor rationali. Eficienti.
Acum, noul val, vrea imaginea, vrea Cocolino, vrea Vanish. Detergentul nu mai trebuie sa scoata pete ci doar sa tina rochia proaspata. O rochie deja patata ajunge sigur la gunoi.
Lumea s-a schimbat, valorile s-au schimbat, singurul lucru care conteaza este imaginea. Daca pe linga ambalaj mai aduce ceva si produsul, deja vinzarea este asigurata. Si imaginea inseamna reclama, ambalaj, stare, senzatie.
Traim intr-o societate de consum. Banii ii cistigam pentru consum. Cistigam mai mult, cheltuim mai mult. Ajungem la gama de produse mai scumpa. “Pentru ca meritam”! Si decizia de cumparare este exclusiv emotionala. Nimic rational.
Marketingul evolueaza odata cu oamenii. Pentru ca si oamenii evolueaza.
O rochie pe care bunica mea nu ar fi dat niciodata banii, imi face placere sa mi-o cumpar. “Pentru ca o merit”? Pentru ca sunt mai emotionala decit ea. Nu pentru ca ea nu ar fi meritat-o sau nu si-ar fi permis-o.
E adevarat, dinozaurii au avut timpul lor. Si noul val isi are timpul lui.
Dar oare cum va fi peste 10 ani? Eu sigur nu voi fi la fel. Nici marketingul de astazi nu mi se va mai potrivi.
Cine poate anticipa? Si in marketing, lucrurile merg pe termen scurt. Cit de scurt?
Scuze, nu vreau sa ma intind. Dar uite, m-am gindit mai bine la ultimele cumparaturi ale mele.
99% rasfat si 1% utilitate. Chiar si pentru cele utile, tot rasfat am ales.
Ce inseamna rasfat? Chiar si la detartrant, nu din ala obisnuit, la 2 lei, ci domestos gel, la 8 lei. De ce? Poate pentru ca il merit? Oare pentru ca mi-l permit? Sincer, nu cred ca este mai bun calitativ, dar … nu l-am ales pe celalalt din raft de jena? Sau pentru ca nu are reclama? Mmmm….
Cred ca trebuie sa ma maturizez. Sunt prea emotionala la cumparaturi. Emotia este specifica perioadei de copilarie / adolescenta.
Gata, imi voi impune sa mai “cresc” putin si cind vine vorba de cumparaturi. E timpul maturizarii, chiar daca … nu vreau. :P
Iti multumesc pentru insemnare. Mi-a facut bine. >:D<
E clar ca peste 10 ani lucrurile vor sta cu totul altfel. Schimbarea e normala.
In ceea ce priveste cumparaturile, stai linistita, mai toti facem asa. Eu ma consider un consumator destul de rational, rareori mi se intampla sa ma las prins de vreo strategie de marketing, insa uneori derapez in mod constient. Sau, cum ziceai si tu, “pt ca o merit” :)
Totusi, a nu se intelege ca prin marketing se incearca pacalirea oamenilor. Nu, ei nu sunt pacaliti, doar ca isi doresc sa li se vanda senzatii, mai mult decat produse.
“Ultimele cumparaturi ale mele: 99% rasfat si 1% utilitate.”
Cristina, imi permit sa retin si eu asta in agenda.
Produsele nu mai conteaza! Vindem fantezii, vindem dorinte, vindem iluzii, sentimente si senzatii. Mie mi se pare normal.
Pe de-o parte, acest lucru se datoreaza unei piete omogene. Produsele au aproape aceleasi caracteristici peste tot. Aproape peste tot. Asta face ca diferentierea sa se faca pe alte criterii.
Pe de alta parte, marketingul a evoluat odata cu cunoasterea despre om. In ultima suta de ani am aflat mai multe despre ce (si cum) gandeste, simte si actioneaza decat in intreaga perioada anterioara. Daca il intelegem mai bine, este firesc sa stim si sa-l “strunim” mai bine.