Incepand de astazi, TarabacuCarti.ro isi suspenda activitatea. Am luat aceasta decizie impreuna cu Dorin. Pentru mine, decizia tine in primul rand de focusarea pe celelalte proiecte in care sunt implicat. Cu alte cuvinte, pentru ca TarabacuCarti sa poata ajunge la nivelul la care mi-as fi dorit sa ajunga, ar fi trebuit sa pot acorda mai mult timp decat am.
Cum nici pe mine nici pe Dorin nu ne tenteaza foarte tare ideea de a fi pe locul 2, am decis ca e mai bine sa o inchidem. Stim, am facut fericiti multi owneri de librarii online. Ca sa citez un clasic, cine stie, poate ne vom revedea. :)
Nu e o decizie de moment, m-am (ne-am) gandit mult. Pe de-o parte imi pare rau, pe de alta parte sunt convins ca e decizia buna. Si daca ma va intreba vreodata cineva care e cea mai mare provocare pentru un antreprenor, am sa ii spun fara sa clipesc ca e focusarea. Cu cat vrei sa faci mai multe lucruri in acelasi timp, cu atat faci mai putine. Elementar. Sau nu. :)
PS: astazi, o domnisoara mi-a zis cu o brusca efervescenta ca n-am cum sa fiu antreprenor, de vreme ce in Romania nu exista asa ceva decat atunci cand vorbesti de antreprenori in constructii sau antreprenori de pompe funebre. Acum eu ce sa fac? Sa o sfidez sau sa ma reprofilez? :)
Mie-mi pare rău, Andrei. Am cumpărat o dată de la Tarabă ÅŸi mi-a plăcut serviciul. Dar, mă rog… voi ÅŸtiÅ£i mai bine. The second time is the charm, dacă-mi permiÅ£i adaptarea :-)
Chestia cu antreprenorul e corecta. Totusi, tot la fel o sa spun: antreprenor. Ca asa vrea muschiu’ meu.
Ei, hai :) stai acolo, ca faci bine ce faci!
Ambele.:)
Someone: stiu, Vlad. Si iti multumesc pentru ajutorul dat atunci. :)
Ionut: eu i-am zis ca din momentul ala tocmai exista :)) Cam arogant… :)
Raluca: acolo unde? :)
:))) si ce convinsa era :)
Taraba a fost o experienta faina.
Mi-a placut sa scriu pe blogul ei si adoram sa ii trimit mamei carti – cadou. :((
Insa nu se stie niciodata… Proiectele nu mor asa cum mor oamenii :)
De ce ar trebui ca TU sa faci ceva?
Nici, nici. Nimic pur si simplu.
In alta ordine de idei, cred ca prea mult perfectionism strica. Simplu fapt ca existati era mai mult decit nimic. Doar sa nu mearga in pierdere.
Chestia cu locul 2, nu o cred. Este decizia voastra, pur si simplu.
Cristina: poate ca pt unii a exista si atat e suficient. Altii vor sa faca performanta, nu e suficient sa se agite si ei pe acolo. Si, da, clar a fost decizia noastra. :)
domnisoara aceea nu are dreptate. acum vreo 2 ani Antreprenoriatul era materie obligatorie in licee, indiferent de profil. Cat despre taraba cu carti, sunt sigura ca o sa gasiti o nisa unde sa fiti pe locul 1 linistiti :)
Andrei, sunt de acord cu tine. O afacere nu poate creste si chiar supravietui fara implicare maxima. Legat de ceea ce ti-a reprosat domnisoara respectiva, este perfect adevarat. Roag-o doar ca atunci cand se apuca de citit ceva sa se uite si la anul publicarii cartii. Altfel, va continua sa sustina “adevaruri” din anii ’80 :-)
Andrei, cu siguranta ca voi ati stiut mai bine care va sunt prioritatile si resursele. Clientul vede lucrurile intr-un fel, iar cei care se ocupa de respectiva afacere le vad in alt fel. Cu siguranta ca aceste 2 puncte de vedere o sa se mai intersecteze in proiectele voastre viitoare. Mult succes si, ca multi altii de altfel, astept noutati.
http://www.tomescuionut.blogspot.com
HP nu e pe primul loc. Pepsi e pe locul doi. Zapp nu e pe primul loc. Burger nu e pe primul loc. Volskwagen nu e pe primul loc. Barnes&Noble e pe locul doi. Cate exemple mai vrei? ABN Amro nu e pe primul loc. Airbus nu e pe primul loc. Samsung e dupa Nokia. Motorola e dupa Sony-Erickson, Sony e dupa Nintendo, Apple e dupa Microsoft, iar Microsoft e dupa Sony.
Nu ‘focusarea’ e problema, ci optica. Daca tu, dupa mai putin de un an, decizi ca nu poti fi primul… cazi in “scuze care aduc acuze”.
Din punctul meu de vedere, ai decis ca nici macar locul doi nu ai capacitatea sa fi. “Primul sau nimic” e o privire puerila. Antreprenoriat? Virgin Trains nu e primul in UK, Virgin Atlantic nu e primul mondial!
Nu am comandat de la Taraba, nu m-a interesat serviciul. Dar l-ai lasat pe altul sa fie “locul doi”, pentru ca tu crezi ca daca nu poti fi locul 1, mai bine sa nu fi deloc si sa ii lasi pe altii.
Andrei… matur vorbind: sa-ti fie rusine pentru o astfel de gandire. In 6 luni tu vrei sa ajungi cati altii in zeci de ani. Iar daca ai esuat in astea 6 luni, nu inseamna ca ai fi esuat in 3 ani. Din punctul meu de vedere, ti-ai atins nivelul de incompetenta.
Imi pare rau, foarte rau. Gandesti pe termen scurt si stii foarte bine cum gandesc asiaticii. Esti zero.
Succes!
Mihai, banuiesc ca tu ai facut ceva foarte tare si de care esti foarte mandru sau esti vreun antreprenor de super-mega-succes de care eu nu stiu, de vreme ce ma judeci pe mine. Sau ai fost in situatia asta, ai ales altfel, iar acum esti multumit de rezultat. Ca daca n-ar fi asa, vorbesti sa nu te ia somnul. La nivel teoretic, toti ne pricepem.
Iar exemplele pe care le-ai dat tu n-au nicio valoare, fiindca nu imi amintesc sa fi spus vreodata ca as vrea sa fiu in locul uneia dintre companiile astea sau ca ar fi vreuna un model pentru mine.
Ti-as putea explica si ca uneori, chiar daca stii ca ai putea ajunge intr-un punct, nu esti dispus sa parcurgi drumul fiindca:
1. nu face parte din visul tau. Iar cei care gandesc totul doar prin prisma banilor, in my humble opinion, sunt niste tampiti
2. in timpul care ti-ar fi necesar pt a ajunge acolo, ai putea face chestii mult mai misto si pur si simplu nu merita.
Si sa iti mai zic un secret. Nu tu hotarasti daca eu sunt zero sau nu, ci eu hotarasc. Tu poti hotari cel mult daca tu esti zero sau nu.
Asa se intampla atunci cand oamenii se trezesc vorbind despre altii avand impresia ca ii cunosc si stiu despre ce e vorba, fara sa aiba habar despre detaliile cazului, contextului, situatiei.
Inseamna ca imi place sa fac echipa cu cei de valoare zero.
:)