Ne definim singuri moralitatea. Indiferent ca ne place sau nu, noi hotaram daca fiecare dintre actiunile noastre este morala sau nu. Da, avem niste sabloane pe care ni le prezinta societatea si, aparent, tot ce trebuie sa facem este sa punem degetul pe unul dintre template-urile din fata noastra si sa spunem “da, de azi, cam asa va suna si principiul meu”.
E mai comod asa decat sa ne dezvoltam propriile principii. In loc sa judecam singuri si sa ne asumam responsabilitatea, ni se pare ca pastram un as in maneca: atunci cand vom descoperi aparent mirati ca ceea ce noi consideram moral este imoral pentru cei cu care interactionam, vom putea pune din nou degetul pe template-ul ales. Daca asa scria acolo, ce vreti?
De fapt, chiar si alegand un astfel de sablon, decizia tot noua ne apartine. Iar deciziile sunt in general insotite de responsabilitati. Constientizate sau nu.