Zilele astea simt nevoia sa tac. Sa ascult si sa ma gandesc la lucruri. Ne grabim mult. Nu doar in plan profesional, ci in tot ceea ce facem. Suntem indemnati din toate partile uneori cu brutalitate, alteori subtil, sa acceleram.
De ce? Pentru a obtine mai mult. Mai multi bani, mai multi prieteni, mai multa libertate, mai multa dragoste si, in principiu, tot ce ne-ar putea conduce la un moment dat catre propria fericire. Fiindca in privinta asta suntem toti la fel. Pana si psihopatii sau criminalii vor sa fie fericiti. Au propria definitie a fericirii, e bolnava, insa esenta e aceeasi.
Acceleram, deci, pentru a obtine mijloacele care credem ca ne-ar ajuta sa fim fericiti, indiferent cum ne definim (sau ne este definita de altii) fericirea. E asa numitul “E-factor” sau “Expediency Factor” care spune ca “people continually strive to get the things they want the fastest and easiest way possible with little or no concern with the secondary consequences of their behaviors.†(Tracy)
Dar daca “the easiest way possible” nu e sa ne grabim? Daca am putea sa fim mai fericiti incetinind?
Zilele astea ascult mai mult, incerc sa gandesc mai lent, sa mananc mai incet si sa ma grabesc mai rar. Merg pe jos catre intalniri, ma opresc mai des in parcuri sa citesc, beau ceaiul negru dimineata in jumatate de ora si ma gandesc mai mult la fiecare gest pe care tocmai l-am facut. E relaxant, odihnitor. Si e un mod simplu de a fi, genul de simplitate pe care multi dintre noi am uitat-o si de care ne aducem aminte, uneori, in situatii exceptionale sau deloc.
Later edit: de citit si asta, la Alin
Ce înseamnă zilele astea? Sper să nu scrii mai rar pe blog. :)
Acum câteva săptămâni Aurelian povestea despre asta ÅŸi despre cum “Fericirea” îl va ajuta pe el să treacă peste criza financiară. Zicea el atunci că pe el fericit îl face “Sibiul”, “Jobul” ÅŸi “Ea”.
Faptul că Jobul se află pe listă e un lucru important, pe care ar trebui ca orice antreprenor să îl aibă în vedere atunci când vine vorba de angajaţii lui.
Si eu am tacut destul de mult zilele acestea! Coincidenta, probabil. Si totusi, de multe ori, daca incetinesti incepi sa diseci lucrurile mai mult si s-ar putea sa ajungi nefericit, complicandu-le. E posibil ca unul dintre felurile in care iei lucrurile asa cum sunt sa fie atunci cand te grabesti si nu ai timp sa le supui unor analize detaliate?
Scuza-mi “rugineala”.
cred ca nu e rau sa fii rapid, la fel cum nu e rau sa stai in liniste. poate ce cautam e un ritm care sa nu perturbe. need for speed mixat cu detasare budista. adica, think fast – daca nu te depaseste o miata, te inghite vidul :) oricum, linistea ta pare linistita.
Alexandru Gugurel:
“Faptul că Jobul se află pe listă e un lucru important, pe care ar trebui ca orice antreprenor să îl aibă în vedere atunci când vine vorba de angajaÅ£ii lui.”
Categoric! Si daca as crede in noroc, asta ar fi unul dintre motivele pentru care m-as considera foarte norocos.
Alessander: stii…te poti gandi mai incet la lucrurile bune, sau te poti gandi mai incet la cele rele. E o chestie de optica si tine de modul in care fiecare priveste viata. Eu, de exemplu, voi supune intotdeauna 90% dintre lucruri “unor analize detaliate”, indiferent ca ma grabesc sau nu. Altii probabil ca n-o vor face in niciunul dintre cazuri. Tine de fiecare.
Ioana: da, e linistita. :) Si acum se duce sa doarma. Tacerea, zic.
Dude, mi-a placut tare mult postul. Sa-l mai citesc odata. (scuza-mi familiaritatea :P)
chiar o incurajez (familiaritatea) :)
Eu ma gandesc mai incet la toate si mult. Adica fac analize detaliate pentru ca le consider esentiale. Nu as sti cum sa ma grabesc in privinta asta. Dar incetineala e placuta… Incep sa vad lumea in “slow motion”, adica detaliile alea invizibile pentru omul grabit.Tacerea pe de alta parte e si mai placuta pentru ca reusesti sa asculti vocile a tot ce te inconjoara (sper ca nu deviez prea tare). :D
Cateodata si eu stau sa ma meditez asupra lucrurilor ce ma preocupa,dar dupa aceea imi pare rau ca am petrecut prea mult timp meditand.In a in cetini u e lucru rau,doar in politica trebuie sa grabesti lucrurile ca sa se poate face ceva cu adevarat, pentru a se schimba o data tara in bine. Stiu sunt o idealista, cred ca voi continua sa fiu.Am invatat un lucru din propria experienta, lucrurile pentru unii se obtin mai unor pentru altii mai greu.Fac parte din categoria celor care obtin mai greu.Problema e ca vreau prea multe.:)Mi-a placut mult articolul!
Pai, da !
Minunat zici :)
“Mai multi bani, mai multi prieteni, mai multa libertate, mai multa dragoste”….nope mai multa dragoste obtinuta cand ne grabim ;)
Cu “mai mult”, “mai repede” si “mai usor” e clar. Cu “mai simplu” e mai complicat. Poate presupune o gramada de munca.
Cum ramane cu “mai bine”? …Are avantajul de a te scuti de intoarceri si refaceri si alte re-uri.
“Mai bine” si “mai simplu” le-as pune alaturi, pentru ca presupun ceva efort…