Suntem de acord ca zambind unei persoane intr-o dimineata in care nu are niciun chef de munca si totul i se pare prea intrat in rutina, ii putem redirectiona mintea catre locuri mai placute si intrigante? Suntem de acord ca zambind unei persoane care tocmai s-a certat cu sotia inainte sa plece de acasa ii putem goni gandurile si supararea, macar pentru o perioada scurta de timp?
Suntem de acord ca un om obosit dupa 6 ore de munca si care se gandeste ca mai are inca 4, cel putin, poate fi usor revigorat de un zambet si ca unul dintre acesti oameni poate capata un pic mai multa incredere in el si in faptul ca viata parca nu e chiar atat de rea si nedreapta?
De acord ca ar putea sa ceara acea promovare sau crestere salariala pe care o tot amana de atat de mult timp din cauza ca “oricum va fi refuzata”? De acord ca exista o mica sansa sa nu fie refuzata si sa o primeasca din cauza increderii si a entuziasmului, fie ele chiar si de moment?
De acord ca acel om ar putea avea un copil acasa si ca, in felul asta, am putea colora putin copilaria unui pusti, facandu-l sa viseze mai frumos? De acord ca o parte importanta din ceea ce suntem azi datoram copilariei de ieri si partii mici de copilarie pe care am reusit sa o mai pastram pana astazi si ca unii oameni exceptionali, dar care si ei au fost copii schimba, macar putin, lumea in care traim? Exemple ca asta se pot gasi cu miile.
Zambim mai des?
Va rog.
Frumos articol, mi-a placut :)
Am auzit odata expresia : “God put a smile upon your face – wear it”. Un zambet deschide porti si inimi. Nu pot sa nu observ ca lumea pe strada nu zambeste. Oare cauza e dorinta de compatimire continua sau o fi si ceva adevar in ceea ce s-a scris despre consumul redus de pasta de dinti? :)
Scuze, voi comenta putin off-topic. E adevarat ca noi romanii avem o mina vesnic incrancenata si ca ar trebui sa zambim mai des din toata inima dar iata ce discutie am avut cu un medic occidental. El mi-a spus ca occidentalii care zambesc tot timpul o fac deoarece sunt …sub efectul calmantelor. El ca medic prescrie la cererea pacientilor lui stresati ( de competitivitatea mediului de activitate occidental) o gramada de calmante. Ce nu mi-a spus este ca primeste gratuit ca medic -de la producatorii de calmante- esantioane generoase de calmante care urmare a trocului cu pacientii revin in buzunarul lui sub forma de cadouri si alte foloase necuvenite. Urmare a crearii obisnuintei de a lua calmante pacientii respectivi incep ei insisi sa ceara retete de astfel de medicamente si in felul acesta o industrie intreaga prospera. In concluzie mediul a zis ca e firesc sa nu poti zambi la orice, e chiar un act de normalitate. Cu toate acestea recunosc noi romanii mai avem mult de parcurs -pe partea cealalta- pana la acea normalitate.
Daaaaa! Foarte de acord! Ba chiar mult mai des, pentru ca a zambi este o meta-abilitate dezvoltata dintr-un instinct! De fapt, nici nu mai conteaza ce anume e daca face bine. Uite: :)
Si, Hrisant&Elena, “noi romanii” suntem chiar foarte normali. Verificati maine, o sa vedeti ca oamenii zambesc din ce in ce mai mult, mult mai mult ca inainte. :)
Cand am inceput sa citesc articolul tau am fost putin sceptica… Ma gandeam ca daca am o zi proasta nu mi-o poate nimeni insenina daca imi zambeste si nici eu nu cred ca as putea-o face pentru altcineva. Dar m-am oprit din citit si m-am gandit cum ar fi sa ii vad pe colegii mei de la lucru sau de la scoala, pe parintii mei sau pe prietenii mei tot timpul (sau macar mai des) cu zambetul pe buze. Si a fost o imagine frumoasa. Eu zambesc destul de des, din pacate nu m-am gandit niciodata ca poate ziua unora ar putea fi mai frumosa daca eu n-as sta incruntata sau concentrata. O sa zambesc mai des. :) (asta e pentru tine)
:)
Si daca nu ai zambet la tine, dati floari sau un VA IUBESC si vor avea un efect asemanator ! ;)
ma indoiesc, artistule.
daca putem crede in sinceritatea unui zambet e greu sa credem in sinceritatea unui “te iubesc” venit de la un strain.
in ceea ce priveste florile ma gandesc ca e mai probabil sa umbli cu un zambet la tine, decat cu un buchet de ghiocei.
Stai ca nu am zis nimik de straini. Daca este(i) strain de celalalt cred ca e de ajuns un IMI PLACE CUM ARATI AZI !
SE pot construi flori si dintr-un servetzel colorat. Si stii ce zambete frumoase provoaca !!!
P.S. Hai recunoste ca am imaginatie bogata !!! Hi, hi, hi…
Dacă toţi au văzut partea plină a paharului, atunci voi fi eu Gică-contra şi o voi vedea pe cea goală.
Dacă nu simţi în tine acel sentiment, acea linişte, acea beatitudine care să îţi permită să îţi arcuieşti buzele a zâmbet, atunci de ce să facia cest gest? Să ne păcălim pe noi şi să păcălim la rândul nostru?
Atunci poate ca ar trebui sa invatam mai intai noi sa zambim mai des. :)
Sal ,
In primul rand felicitari pentru blog este ok .
Itreadevar sa zimbesti unei persoane si reciproc este un lucru normal si firesc dar ce ne facem cu oameni mai putin civilizati pe care Ii vedem si nu saluta dar sa mai si zimbeasca (nu vreau sa jignesc pe nimeni ).
A zimbi unui om care si el la randul lui poate sa faca aceelasi lucru este esential pentru societate .
Oameni trebuie sa fie mai amabili,cooperanti uni cu alti,flexibili si cum spuneai mai zambareti ca nu trebuie sa dea nimic .
Oameni are diferite probleme care se manifesta asupra capacitati si mentalitati omului .
A fi om este lucru mare in zilele noastre In viata pe care o traim de aceea trebuie sa fim mai zimbareti cu toti .
ps. Multumesc pentru informatile de ieri de la Schimb de carti
de la masa .
O saptamana excelenta .
Super tare spus Andrei. Hai ca fug sa ma fac prof de zambit. Parca si vad anunt in ziar:
OFER MEDITATII LA ZAMBIT ! PLATA IN VORBE FRUMOASE SI UN PAHAR DE CITRONADA !
Ce zici te bagi ? Sau tu sti deja “doctorand” la zambit ?!?
:))
Andrei, :)
draguta coincidenta :)
azi am plecat botoasa: eram in intarziere, afara era mai frig decat credeam, autobuzul trecuse pe langa mine [evident!], incercam sa ma incurajez, sa “gandesc pozitiv”, sa-mi spun ca viata e frumoasa si nu prea reuseam
5 minute mai tarziu zambeam cu gura pana la urechi fara sa vreau… trecuse pe langa mine o fata draguta si zambitoare, extrem de contagioasa :)
clar voi zambi mai des!
da, da, artistule. eu deja rad ca prostu’ :)
Eu ca eu Andrei… Dar Smilla e si mai tare ! Aplauze de la mine pt ea !!! ;)
hai sa zambim :D !
Hai ca mi-ati facut ziua!! am mai si ras, am si zambit dupa tot ce am citit…si oricum eu sunt o persoana care cam rade destul de mult in ultima vreme…si da, ma deprima fetele morocanoase pe care le vad la 90% din persoanele de pe strada….
:)
am un blog pe tema asta: complicat sau simplu, zambetul e cheia…. zambind ii facem pe ceilalti fericiti uneori si ne dam si noua o stare de bine. imi place cum gandesti mai ales la faza cu: “zambiti mai des, va rog”.