Cred ca suntem cu totii de acord cu faptul ca oamenii au nevoie de niste “stalpi de sustinere” in viata. E vorba de acei piloni de care ne apucam in momentul in care incepe o furtuna. Piloni in jurul carora ne construim viata si care ne intaresc. Astfel de piloni pot fi reprezentati de familie, iubita, prieteni sau, de ce nu, chiar munca, daca esti unul dintre fericitii care fac ceea ce-i pasioneaza.
E clar ca exista oameni care pornesc in viata cu un handicap: poate ca sunt copiii din orfelinate care nu stiu ce inseamna o familie sau poate ca e vorba de cei ce nu au avut norocul de a isi face prieteni la o varsta frageda. Dar chiar daca sunt defavorizati ei isi pot construi propriii piloni.
De ce zic “propriii” si nu “propriul”? Fiindca mi se pare extrem de periculos sa iti construiesti viata in jurul unui singur astfel de stalp de sustinere. Chiar daca pilonii sunt, prin definitie, solizi, ei se pot prabusi. Si, celor mai multi dintre noi, viata tine mortis sa le demonstreze asta.
Insa, in momentul in care viata iti da o palma si unul dintre piloni se prabuseste, cu cat ai mai multi ramasi in picioare cu atat ai sanse mai mari sa te ridici, sa te scuturi de praf si sa mergi inainte. Fiindca ti-au ramas niste puncte de sprijin. Un exemplu este cazul oamenilor care isi pierd iubita sau divorteaza si atunci se refugiaza in munca. Un altul este cazul celor ce sunt dati afara de la locul de munca pe care il iubeau si care cauta consolare in familie.
Dar atunci cand ai un singur pilon ce faci? Cum poti sa mizezi totul pe un singur stalp, un stalp care indiferent daca iti place sau nu sa accepti asta, se poate prabusi in orice moment? Cred ca cei ce pierd unicul pilon sunt cei pe care ii vedem la televizor amenintand ca se arunca de pe bloc sau, mai rau, cei care nici nu mai asteapta sa vina televiziunea.
De acord, insa…cand ti-ai realizat visele (familie, iubita, un loc de munca in care lucrezi cu placere, calatorii in jurul lumii), ce te motiveaza mai departe in viata?
In aceste conditii, pentru a trai in continuare frumos, multumit de tine, de viata, ai nevoie de un alt pilon, unul deja existent, fragil, care necesita a fi consolidat sau unul nou, de a carui importanta nu erai constient pana atunci. Care ar fi acela?
Eu cred ca un bun pilon/investitie, este de a face mai mult pentru ceilalti, pentru oamenii pe care nu-i cunosti…pentru cei care au un singur pilon, pentru cei care nu-l mai au nici pe acesta.
PS: fara virgula dupa investitie:D, e foarte devreme…am o scuza nu? :P
Construiesti ani de zile o familie si apoi in cateva clipe realizezi ca s-a destramat. Faci o facultate, te lupti pentru un loc de munca foarte bun si intr-o zi te trezesti ca nu mai exista. Construiesti piloni in afara si neglijezi adevaratul si singurul sprijin care ramane atunci cand viata ta este la pamant, TU. Tot ceea ce creezi in jurul tau este efemer, tu esti singurul care existi cu adevarat. Este greu sa fii singur. Este si mai greu sa realizezi ca este adevarat. Tot la fel de adevarat este ca poti sa-ti construiesti o plasa de prindere. Te prabusesti si cazi in ea, dar tot singur esti.
Tu esti pilonul meu central :)
:)
foarte tare blog. esti meserias. eu sunt la inceput invat sa merg. poate treci si pe la mine sa vezi daca cresc bine. astept un semn. multumesc pt minutul acordat. http://bloguluotrava.blogspot.com/
Intr-o viata ca o prada, trebuie sa lupti pentru a-ti atinge telurile cu tine si pentru tine.Fericirea si cam totul se construiesc pe bazele unei personalitati puternice.Indiferent ce piloni ai, la un moment dat vor disparea.Un om trebuie sa invete sa caute fericirea si implinirea in propria persoana.Impacarea cu sinele si pacea sufleteasca sunt cheia. “Do what’s good for you / Or you’re not good for anybody.” spunea un vers dintr-un cantec.Intai trebuie sa vrem sa fim pilonii nostri pentru ca , mai apoi, sa fim si pentru cei pe care ii iubim.
Sunt de acord cu ce spui tu Elena. Trebuie sa fim pilonii nostri, dar asa cum spuneam si pilonii se pot prabusi. Sigur ca ar trebui sa nu ne prabusim dar daca se intampla totusi, atunci ce faci? Te agati de alti piloni din jurul tau.
…daca exista altii.
Si daca exista si te ingroapa mai mult?Procesul poate fi involuntar din partea celor pe care i-ai considerat piloni.
Elena, dupa cum vad eu lucrurile pilonii astia nu te pot ingropa. Te pot sustine sau nu. Exista intr-adevar posibilitatea ca atunci cand ai nevoie de sprijin sa te agati de un pilon si sa il simti ca se prabuseste si ala.
Tocmai de aia trebuie sa incerci sa ai cat mai multi.
ideea este de “falsa sustinere” sau de “incredere inselata”.
pt ca se poate sa ti dai drumul si sa te agati cu amandoua mainele de un pilon de “falsa sustinere”, si sa te duci de tot la fund; aproape ca si cand ai fi ingropat. in schimb daca ti ai fi pastrat o mana pe pilonul tau slabit, nu te ai fi prabusit imediat si ai mai fi avut posibilatea sa gasesti alta solutie.
mai clar, o idee de a mea: “Este mai sigur sa nu te bazezi pe nici un ajutor decat sa te bazezi pe un ajutor pe care nu-l vei primi.”
dar daca inveti pur si simplu sa inoti ? sau sa zbori?
As zice ca depinde de modul in care zbori. Daca zbori de la un punct la altul cred ca e mai mult decat okay. E bine sa ai incredere in tine, imaginatie si sa visezi. Daca zbori toata viata cred ca nu e tocmai okay fiindca zburatul asta te priveaza de contactul cu realitatea.
pi*da mamei lor de piloni la mine parca se darima ca piesele de domino.. si pentru ca vreau un pilon mare?!
[mesaj editat de administrator]
:) un pilon puternic este credinta in Dunmezeu
oricum ai privi Dumnezeu e un pion ce nu poate sa cada
ba are cum sa cada. Fiindca nu e vorba de piloni care stau singuri, ci de piloni pe care ai grija sa ii pastrezi. Depinde si de tine ca acea legatura sa ramana intacta.