Antreprenoriat mai inseamna si sa simti uneori ca iti e greu, sa vrei sa scrii despre cat de greu e si sa iti dai seama ca nu o poti face. Sa stai o ora in fata unui document in Wordpad si sa stergi din 3 in 3 minute ceea ce ai scris fiindca ti se pare ca ai suna fals. Sa iti doresti sa gasesti o solutie care sa te ajute sa nu uiti niciodata cat de greu a fost sa ajungi unde vei fi peste 3 ani.
Sa iti iei suturi exact atunci cand ai muncit cel mai mult pentru ca lucrul ala sa iasa perfect. Sa intelegi ca lumea nu se va schimba singura si sa simti ca parca totusi sunt prea putini cei care si-au propus sa faca ceva. Sa fi renuntat demult la a mai astepta ca cineva sa iti arate drumul. Sa intelegi ca drumul tau nu exista iar toate sfaturile care se aplica in cazul cararilor deja batute, pentru tine nu valoreaza doi bani, iti sunt inutile. Sa iti constientizezi capacitatile si sa reusesti sa te tii cu dintii de ceea ce ai, facand fata ispitelor de a te abate, “macar pentru putin timp”, de la drumul tau.
Si, cu toate astea, sa mai ai puterea sa crezi.
Cred ca daca renunti la drum, renunti la o parte din tine.