Purtam masti. Unii dintre noi le purtam din cauza unor frustrari sau complexe, altii pentru a ne apara de imperfectiunile lumii in care traim. Purtam masti pentru a ne ascunde defecte fizice sau, mai ales, pentru a ne masca vulnerabilitati psihice. Suntem slabi si stim asta. Insa suntem slabi doar in anumite puncte. In altele, excelam.
Sistemul ne invata sa ne reparam punctele slabe, sa ne concentram doar asupra lor, in speranta ca vom intra si noi “in rand cu lumea”, ca vom intra, zambind, in mediocritate. Egalitatea intre oameni e un concept suficient de relativ pentru a fi gresit (sau, mai degraba, comod) inteles.
Cand sistemul ne dreseaza si ne arata punctele slabe, unii dintre noi se conformeaza si incep un proces de reparare care dureaza toata viata. Sau, daca nu toata viata, in orice caz inuman de mult. Muncim si strigam sistemului: vreau sa fiu mediocru, arata-mi calea! Iar sistemul, amabil, ne-o arata.
Sa fiu mai clar: problema nu este ca unii dintre noi incearca sa isi imbunatateasca punctele slabe, ci faptul ca prefera sa faca asta tot timpul, uitand sa isi accentueze punctele tari, cele care ii pot diferentia de majoritate. Si raman (sau devin) mediocri.
Altii alegem sa se concentram pe punctele tari, incercand sa ne intelegem si (mai ales) sa ne acceptam punctele slabe. Evoluam, sau cel putin incercam sa facem asta. Uneori, in procesul dureros de constientizare si acceptare a defectelor pe care le avem, simtim nevoia de a le izola, de a ne face ca macar o parte dintre ele nu exista. Nu pentru totdeauna, doar pana reusim sa ne mai eliberam putin. Cu cat descoperim mai multe, cu atat realizam ca, pentru a le putea accepta, trebuie sa le luam pe rand, nu toate odata.
Si atunci, alegem la intamplare cateva astfel de defecte si le ascundem sub pat. Si facem asta fiindca uneori ne coplesesc pe noi, nu fiindca ne-ar fi teama ca altii le-ar putea observa. De cele mai multe ori, nu ne ascundem de altii, ci ne ascundem de noi. Vrem ca altii sa ne placa asa cum suntem, nu sa placa imaginea noastra.
De cate ori mai scoatem ceva de sub pat, cineva se pregateste sa dea un nou test iar noi speram sa fim iubiti in continuare.
Uneori e bine sa fi ÃŽn rând cu lumea TA :) Åži cred că asta e esenÅ£a până la urmă. Să îţi înÅ£elegi lumea ta, ÅŸi să faci să fie mai bine în ea… cu tot cu puncte slabe ÅŸi puncte forte. A fi om implică toate punctele, chiar ÅŸi cele de suspensie.
Tot ce facem e din frica de suferinţă sau din dorinţa de plăcere. Dacă ai ceva de ascuns, gândeşte-te din prisma plăcerii şi suferinţei, ce ai de câştigat şi de pierdut şi atunci poate îţi vei schimba puţin atitudinea faţă de tine, faţă de alţii.
Mult succes !
Probabil la purtam pentru ca suntem frustrati sau poate ca avem o predispozitie spre a purta masti.S-ar putea sa provina si din firea noastraumana.S-ar putea sa ma insel.Ar fi bine sa ne debarasam de mastile pe care le purtam si sa ne preocupam de noi insine sau de imaginea noastra.Si pana la urma singuri ne dresam.Sis temul ne indruma.Parerea mea. :)
Calin, nu era vorba neaparat despre mine in postul de mai sus :) Dar nici nu inseamna ca eu fac exceptie :)
Si apropo de a fi in rand cu lumea ta, crezi ca un criminal in serie nu isi intelege lumea? De multe ori el face ceea ce crede ca e bine. Si totusi greseste. Nu?
Scuze daca a sunat directiv comentariul. Am vrut mai mult sa para o indemnare spre cititorii tai :)
Da, sunt de acord sa ne conformam la normele societatii. Tot timpul am fost pe principiul “esti liber sa faci ce vrei atata timp cat nu privezi libertatea altuia intr-un fel sau altul”
Asa ca da, lumea noastra este limitata de lumea altora si lumea ce o impartim noi toti :)
Calin: da, ceea ce zici tu e chiar fundamentul drepturilor omului: drepturile tale se opresc acolo unde incep drepturile celuilalt.
Andrei asa este. insa putini chiar cred in acest fundament implicit il inteleg, putin il respecta si putin il considera ca o piatra de hotar pentru actiunile proprii.
Te-ai gandit la paradoxul in care va trebui sa-ti dezvolti punctele slabe ca sa ajungi sa faci ceea ce-ti place pentru ca domeniul unde ai putea excela nu te atrage?
Victor: Da, m-am gandit. E adevarat ca nu suficient, ar trebui sa mai cuget putin. Insa cred ca in general ne place sa facem lucruri la care avem impresia ca suntem buni.
“ca vom intra zamband in mediocritate” !
……..
“Altii incercam sa ne concentram pe punctele tari,’…
Un alt_fel de divagatie:
Cred ca este ceva asemanator cu: diferenta dintre comunism si capitalism in care unii zambesc in rand cu…lumea, iar altii vor sa iasa din tipare, sa fie …ei insisi, de ce nu,capabili sa gandeasca singuri pentru ei.
In comunism nu era voie sa gandesti,iar reminiscentele se vor vedea inca cel putin 2 generatii, iar cei care au facut-o (au gandit altfel) au platit scump.
Asa cum “platesc” si astazi unii care sunt superiori celor care-i judeca!
neinteresant, nehaios, nepalpitant.