Se vorbeste mult despre efectele negative ale internetului asupra vietii sociale a fiecaruia dintre noi. Mie mi se pare ca, din contra, internetul accelereaza crearea de relatii intre oameni. Da, accelereaza! In niciun caz nu creeaza sociopati si nu favorizeaza sihastria. :) De altfel, daca ne uitam la aplicatiile web care sunt acum pe val, vom vedea foarte multe retele sociale (myspace, LinkedIn, Hi5), site-uri si servicii care usureaza sau dau o alta dimensiune comunicarii dintre oameni (Yahoo messenger, Twitter etc) si jocuri online (Second Life, Travian, Conquiztador) care isi bazeaza succesul exact pe dorinta oamenilor de a interactiona cu alti oameni, chiar si atunci cand se joaca pe calculator.
Faptul ca unii oameni ajung sa prefere interactiunea online in locul celei traditionale este, de cele mai multe ori, rezultatul obtinut prin folosirea gresita a instrumentului numit Internet. Va amintiti, putem folosi cutitul pentru a taia paine sau pentru a omori un om. Dar el ramane un instrument. Problema e ca, de multe ori, oamenii folosesc acest instrument in perfecta cunostinta de cauza.
Nu internetul indeparteaza oamenii, ci oamenii se indeparteaza unii de altii. Noi suntem cei care alegem la un moment dat sa ne izolam, sa fugim de societate, iar cea mai apropiata si convenabila pestera este internetul. De ce convenabila? Fiindca e acea pestera in care avem aproape de toate. De fapt, cei mai multi dintre noi nu vrem sa traim in sihastrie, intr-un varf de munte. Vrem doar ca lumea sa creada ca facem asta! Fiindca in felul asta uimim, socam, devenim interesanti. Vrem sa fentam sistemul. Mergem pe principiul ca daca tot am ales sa ne retragem intr-o pestera, macar sa ne retragem intr-una care e dotata cu pat, cablu tv si aer conditionat. Oricum de afara nu se vede. Internetul este locul care seamana cel mai mult cu viata pe care o traim, e locul in care pierdem sau, mai bine zis, “scapam” doar de lucrurile care nu ne plac.
Si totusi, daca unii oameni se refugiaza in internet si asta e cauza pentru care se “indeparteaza”, cum zic unii, de realitate, de ce odata ajunsi acolo frecventeaza retele sociale, stau pe yahoo messenger si scriu pe Twitter? Nu e acelasi lucru?
Nu. Nu e deloc acelasi lucru. Fiindca si messengerul, si social-network-urile, si jocurile online au o caracteristica in comun cu pesterile. Oare cei care fugeau in varf de munte se ascundeau fiindca voiau sa se asigure ca nu vor mai incerca sa vorbeasca cu alti oameni? Sau fiindca voiau sa fie siguri ca alti oameni nu vor mai incerca sa vorbeasca cu ei? De multe ori, ei nu isi suprimau lor dreptul de a vorbi cu altii, ci le anulau celorlalti dreptul de a li se adresa. Voiau sa controleze, sa hotarasca ei momentul in care va veni vremea sa revina.
Iar internetul exact asta iti ofera. Lumea te vrea. Iti da un mesaj pe messenger dar daca nu ai chef, nu raspunzi. Intra in Second Life, dar daca tu nu vrei sa joci, nu te vor gasi. Te urmaresc pe Twitter, dar daca nu vrei sa scrii nimic, ei nu vor citi nimic. Esti online, dar daca n-ai chef de ei, stai pe invisible. Cu alte cuvinte, tu hotarasti cand interactionezi cu ei, tu ai controlul.
Acum, daca incepem sa ne gandim ca, tot online, si “ei”, cei pe care tu ii poti contacta atunci cand te hotarasti sa o faci, au la dispozitie acelasi instrument ca si tine, deci aceleasi drepturi, s-ar putea ca lucrurile sa devina cu adevarat interesante. Fiindca, spre deosebire de viata reala, pe internet interactiunile au loc doar in momentul in care ambele parti isi doresc asta.