nonconformist = persoană care nu acceptă, nu se conformează uzanţelor stabilite, care are convingeri proprii; persoană care dovedeşte originalitate (DEX)
Am fost de numeroase ori acuzat de “nonconformism” si in mod cert oamenii nu se refereau la faptul ca “dovedesc originalitate”. Asta nu i-ar fi deranjat atat de tare. Poate ca sunt nonconformist insa nu cred ca asta e ceva rau. Ce inseamna “uzante stabilite’? Stabilite de cine? Am sau n-am dreptul sa ma intreb cine sunt astia care imi stabilesc mie standarde? Si aici nu ma refer la legi. Este, veti fi de acord, o clara diferenta intre a te conforma unei legi si a te conforma unei turme de oi.
La fel cum exista o diferenta intre a te conforma de buna voie, din convingere, si a te conforma fortat de imprejurari sau fiindca nu esti destul de sigur pe tine. Din pacate, cam in punctul asta s-ar opri majoritatea “meciurilor” pe care le-as putea avea pe aceasta tema. Profit insa de faptul ca nu ne aflam fata in fata si incerc sa dau si explicatia pe care mi-ar placea sa am timp sa le-o ofer celor ce ma acuza de nonconformism.
In psihologie exista doua motive pentru care oamenii se conformeaza:
1. influenta informationala
2. influenta normativa
In limba romana acum: prima se refera la faptul ca oamenii vor sa judece problema corect iar atunci cand mai multe persoane din jurul lor sunt de acord cu privire la ceva este probabil ca ei sa aiba dreptate. Probabilitatea ca ceilalti sa aiba dreptate e cu atat mai mare cu cat ei sunt mai multi. A doua, influenta normativa, pleaca de la dorinta fiecarui om de a se face placut. Ne conformam de teama sa nu parem niste ciudati, sa nu iesim in evidenta intr-un mod negativ.
De ce sunt aceste doua motive importante? Pentru ca fiecare dintre ele da un alt tip de conformare iar diferenta dintre ele este exact cea despre care discutam la inceputul post-ului. Astfel, influenta informationala(1) duce la o conformare privata iar cea normativa(2) duce la conformare publica.
Conformare privata & Conformare publica
Conformarea privata e cea in care persoanele din jurul nostru ne modifica modul de gandire, convingandu-ne ca au dreptate. In concluzie, desi initial eram de parere ca intre Bucuresti si Constanta sunt 100 km, faptul ca mai multe persoane estimeaza ca ar fi vorba de 300 km, ne face si pe noi sa ne gandim mai bine, sa punem in balanta si sa ne conformam, fiind acum convinsi ca distanta e intr-adevar de 300 km.
Conformarea publica, in schimb, se refera doar la modificarea comportamentului afisat. Ne prefacem ca suntem de acord dar asta nu ne schimba convingerile. Adoptam o anumita pozitie, conformandu-ne, insa facem asta cu anumite scopuri ascunse sau fiind presati de altii. Aici, exemple bune sunt politicienii si, respectiv, persoanele cu o foarte slaba incredere de sine si cei ce nu au invatat inca sa spuna “nu”.
Acum, problema mea e ca nu imi place sa fiu presat de altii. Daca intr-o situatie cred cu adevarat ca ceilalti au dreptate, indiferent daca ma insel sau nu, ma voi conforma majoritatii. Insa oricat de bine m-as incadra eu in categoria oamenilor care vor sa se faca placuti si oricat de putin mi-as dori sa fiu considerat un ciudat, sunt incapabil de conformare publica. Hmmm. De fapt mint: as putea, dar nu vreau! Si pana una-alta, puteti sa ii dati drumu’ cu oile de pe pasunea mea?