Atunci cand primim o sarcina individuala e usor sa ne dam seama daca am facut-o bine sau nu si cat efort am depus pentru a ajunge la rezultatul pe care l-am obtinut. Situatia se complica un pic in momentul in care lucram intr-o echipa. Si cu cat echipa este mai mare cu atat creste riscul ca membrii echipei sa nu mai functioneze la capacitate maxima. Practic, o parte dintre membri nu mai “trag” atat de tare fiindca se bazeaza pe ceilalti.
Evident ca atunci cand 3 oameni lucreaza (coordonat) in echipa rezultatul este mai bun decat daca ar fi lucrat un singur om dar nu intotdeauna este atat de bun cat ar fi putut sa fie daca fiecare dintre cei 3 muncea la capacitate maxima. Chestia asta are si un nume. Se cheama lenevire sociala (sau social loafing).
Ceea ce este interesant este ca, desi fenomenul apare mai peste tot, in mai toate tipurile de activitati, acesta nu este deloc inevitabil. Mai jos, cateva modalitati de a diminua fenomenul, citate din cartea “Psihologie Sociala” a lui Dan Craciun:
Levenirea sociala e mai putin probabila in urmatoarele conditii:
– oamenii cred ca performantele lor individuale pot fi identificate si evaluate, fie de catre ei insisi, fie de catre altii
– sarcina este importanta pentru cei care incearca sa o duca la indeplinire
– oamenii considera ca eforturile proprii sunt necesare pentru reusita actiunii colective la care participa
– grupul se asteapta sa fie sanctionat pentru o performanta slaba
– grupul este restrans
– grupul are o coeziune ridicata. Altfel spus, apartenenta la grup este importanta si pretuita de catre membrii sai, care se simpatizeaza reciproc
Sfaturi, zic eu, extrem de utile pentru cei ce vor sa construiasca o echipa.
Foarte interesant… mi se pare mie sau “lenevirea sociala” e un caz particular al regulii Pareto (deasemenea cunoscuta ca regula 80-20, sau principiul Juran), si care spune ca 80% din consecinte sunt generate de 20% din cauze?… in cazul acesta, 80% din munca este facuta de 20% dintre oameni.
andrei & ceilalti, mai este ceva important cand vine vorba de grupuri. se numeste “peer pressure” sau presiunea de grup. in plus, in grupuri functioneaza legea conformismului, care spune ca avem tendinta de a accepta ca normal comportamentul majoritatii. daca 9 din 10 oameni intr-un grup lenevesc, al 10-lea ori leneveste (se conformeaza), ori pleaca din grup.
presiunea de grup se refera cam tot la acelasi lucru, intr-o faza incipienta, ca sa spun asa. daca 9 din 10 oameni lenevesc, atunci al 10-lea va fi nevoit/va avea presiune asupra sa (pentru a se conforma majoritatii).
legea conformismului si presiunea de grup ar trebui folosite in slujba eficientei. pacat ca in multe organizatii timpul trece si leafa inca merge. in unele, am zis.
foarte bun (si documentat) post, andrei ;)
Stii care e chestia cu adevarat proasta, Ionut? Ca ceea ce spuneai tu in legatura cu timpul care trece si leafa care continua sa vina se aplica in special in institutiile de stat. Probabil fiindca angajatorii nu sunt atat de preocupati de niste bani care nu sunt ai lor.
andrei, corect :)
nu are sens ca managerii sa streseze inutil angajatii (si astfel sa se autostreseze) daca oricum nu sunt banii lor in joc, ci bani publici. exact! despre asta este vorba.
ba mai mult, sunt multi in institutii publice mult prea preocupati de cumetrii, comisioane si licitatii incat nu ii intereseaza ca se fac cozi imense la ghisee, ca functionarii sunt foarte ineficienti etc. nu ar trebui sa ne mire, ar trebui sa schimbam ceva.
In sociologie se vorbeste de efectul Ringelmann (efectul pierderii de vreme)… cand se depune efort comun iar efortul este anonim, oamenii se vor implica mai putin cu cat vor fi mai multi.
intr-o sarcina comuna oamenii au tendinta de a considera ca-si pierd vremea daca implicarea lor nu e validata de public. :)
woodisor, hmmm inteleg principiul (nu-l stiam). am un singur amendament, ca sa spun asa :)
nu este un studiu stiintific, este doar parerea mea din experienta cu nlp, lab profile in business. am sa fiu scurt si am sa dau o referinta pe site la mine pentru informatii suplimentare, daca vrei sa citesti mai multe.
exista in lab profile un tipar comportamental “intern/extern”. internii sunt cei care stiu ei mai bine ce au de facut, au propriile standarde despre munca lor, despre produse, marketing… despre orice…
externii cauta recunoastere, validare si acceptare din partea celorlalti. ei stiu ca au facut o treaba buna cand altii le spun ca s-au descurcat de minune.
asadar, parerea mea este ca acest efect de care spui tu este influentat de acest tipar pe care-l au oamenii care compun grupul. unii pot fi interni, altii externi. daca grupul este predominant extern, atunci efectul este valid. daca nu, hmm… ramane de discutat/verificat :)
mai multe despre tiparul intern/extern am scris intr-un articol cu aplicatii in marketing pe site la mine aici.
Multumesc de informatii :) ma speriasem la un moment dat ca dupa commentul meu parca toti au fugit si nu mai doreau sa comenteze. :D mai mult ca sigur ca ai dreptate in aceasta privinta. Dau si eu, sper sa nu se supere Andrei un link catre efectul Ringelmann (http://www.dictsociologie.netfirms.com/E/Termeni/efect_ringelmann.htm).
una scurta: articolul asta a fost pentru mine ca un manual de mancat elegant pentru un flamand…