Uneori, intr-o organizatie, atunci cand niste oameni nu dau rezultatele la care te asteptai, s-ar putea sa nu fie vina lor, ci vina sistemului. Suntem atat de bombardati de ideea-cliseu ca oamenii conteaza cel mai mult incat unii dintre noi, cei care nu credeau suficient de puternic in asta, se sperie. Si incearca sa se forteze sa creada in oameni si sa ii puna pe primul loc. Vad asta in jurul meu. Prea des.
Iar in incercarea asta de a ne pasa artificial de oameni, ajungem foarte repede in extrema cealalta. Avem impresia ca oamenii potriviti fac performanta oriunde i-am pune. Uitam ca nu exista oameni potriviti pentru sisteme nepotrivite. Cu alte cuvinte, sistemul pe care noi l-am creat (sau in care suntem fortati sa lucram) este atat de prost incat niciun om, oricat de bun ar fi, nu ar putea face performanta.
Bineinteles, nu intotdeauna e asa. Doar uneori. In rest, oamenii nu performeaza fiindca nu pot performa. Fiindca nu au capacitatea / experienta / motivatia sa o faca. Partea proasta este ca si atunci este tot vina noastra, ca manageri. Uneori fiindca nu i-am pregatit suficient, alte dati fiindca i-am pus pe postul gresit si, uneori, fiindca i-am angajat in the first place, si nu ar fi trebuit.
Extremele nu fac niciodata bine. Tocmai de aceea cred ca a fi sau nu fi bun depinde de termenul de comparatie, bun pentru ce. De multe ori sunt oameni care ajung sa isi stirbeasca increderea in ei din cauza unor asemenea nepotriviri, asta mi se pare riscul cel mai mare.
Crezi ca regula asta s-ar putea aplica si la o tara intreaga? Si sa conduci o tara e tot un sistem, nu? Nu stiu de ce, dar la asta m-a dus gandul cat iti citeam articolul…
E o intrebare foarte buna. Nu stiu daca ar functiona, insa cred ca ar merita incercat.
Un exemplu f bun pentru aceasta problematica ar putea fi si cazul sau culpabilizarea imediata a asistentei de la maternitatea Giulesti. Sa fi fost vina ei ca nu a supravegheat non/stop acel loc sau vina sistemului ca nu si/a procurat masuri de rezerva, planuri B care sa poata mentine ordinea chiar si pe durata unei pauza pur umane, naturale? Nu e vorba de oameni, ci de tesatura intr/adevar…sau cum ar spune romanul: “arde foc in paie ude”.
Salut Andrei,
Misto articol. Sistemul, in majoriatea cazurilor, are un efect mult mai puternic decat individul asupra rezultatului final. Un articol genial pe tema asta, scris de Zimbardo, e “Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators”.
O carte foarte buna despre sisteme pentru afaceri este E-myth, de Michel Gerber. Ideea carti e sa lucrezi la afacerea ta, nu in ea ca altfel e un job ca oricare altul.
O zi excelenta,
Razvan Daba
Specialist licitatii bancare
0723 682 117
[email protected]
http://www.caselalicitatie.ro