In ultimul an am invatat o chestie misto. Am invatat, sau mai degraba a inceput sa imi placa, sa ascult povesti. Si aici nu ma refer la “success stories“. Apropo, cat de corecta vi se pare expresia “success story” din moment ce, veti fi probabil de acord, fiecare are propria definitie a succesului?
Dar ziceam ca nu despre success stories este vorba ci despre povestile oamenilor pe care ii cunosc. Fiecare dintre noi are o poveste. Fiecare a inceput dintr-un punct, se afla in altul si vrea sa ajung undeva. Unii nu stiu inca unde vor sa ajunga, altii nu sunt multumiti de locul in care se afla acum iar unii oameni incearca neincetat sa uite de unde au plecat. Insa toti au o poveste. Si mie imi place sa le ascult.
Chiar asa, daca maine ti-ar spune cineva sa iti scrii viata, pana in punctul in care te afli acum, crezi ca ai putea sa o faci? Ce ai scrie in epilog?