Entuziasmul e bun si place oamenilor. Am auzit cu totii povesti despre oameni puternici ce au fost sedusi de entuziasmul unui tanar ce, in rest, nu avea cine stie ce alte calitati iesite din comun. Suntem convins ca entuziasmul este 100% o calitate.
Si totusi, ca multe dintre (sau toate?) lucrurile care vin in cantitati mari, sunt cazuri in care entuziasmul poate fi si daunator. In primul rand, entuziasmul necontrolat arde energii care ar putea fi canalizate in alte parti iar, in al doilea rand, de obicei entuziasmul vine la pachet cu o stare debusolanta de plutire. E adevarat ca te face sa iti simti corpul cu 10 cm deasupra solului dar te duce si cu 10 cm mai aproape de nori.
Adica iti pierzi din luciditate si din focus. Probabil ca ideal ar fi sa ne putem doza entuziasmul cu realism insa, ca de obicei, ratiunea si simtirea au filozofii diferite despre viata iar tot ceea ce am scris mai sus e despre eficienta, nu neaparat si despre fericire.