Ma gandesc cateodata ca exageram importanta pe care o acordam realizarilor in plan profesional. Nu numai in ceea ce ne priveste, ci mai ales in ceea ce ii priveste pe cei din jur. Si ignoram faptul ca, de multe ori, performanta profesionala se obtine prin sacrificii in plan personal, sacrificii pe care habar n-avem daca suntem capabili sa le facem sau nu, pana cand nu suntem pusi in fata unei decizii.
Admiram directorul de multi-nationala care castiga zeci de mii de euro pe luna si care a trecut prin toate nivelurile ierarhice. A pornit de jos si a ajuns in 10-15 ani acolo unde e acum. Dar oare i-am admira si curajul necesar pentru a isi neglija familia, constient fiind ca o face?
Da, din fericire sunt si exemple de oameni care par ca reusesc sa faca lucrurile bine pe ambele planuri. Interesant mi se pare modul in care, in ochii necunoscutilor (si nu numai), performanta profesionala primeaza. Cand suntem intrebati, vorba lui Tutea, de unde venim si incotro ne indreptam, cati dintre noi vorbim despre realizarile personale? Spunem cuiva cat am evoluat ca oameni in ultimii 3-4 ani? Le spunem ca ne iubim familia si ca le suntem recunoscatori pentru tot ce au facut si fac pentru noi? Sau ca incercam sa fim mai buni?
Nu. Le insiram niste realizari profesionale. Uite ce am facut eu pana acum si uite de ce ar trebui sa ma respecti. De parca fiecare dintre noi ar fi o suma de diplome, proiecte, contracte semnate, salarii si masini decapotabile. Nu suntem. Ce spune o realizare profesionala despre un specialist? Ce spune o masina scumpa despre un profesionist? Dar despre un om? Despre un om ce ne spune? Mai nimic.
Ne place, asa, unora, sa ne amagim ca banii chiar sunt cei mai importanti pentru noi. Cand, de fapt, nu-s. Cele mai delicate probleme de care ne lovim nu sunt legate de bani, ci de oameni. Vrem bani pentru haine fiindca vrem sa fim placuti de oamenii din jurul nostru. Vrem masina scumpa fiindca avem impresia (corecta, de multe ori) ca va schimba in bine perceptia celorlalti despre noi. Si parca sunt mai dureroase momentele in care ne lipsesc persoane decat cele in care ne lipsesc bani. Da, uneori vrem haine, masini si vile cu etaj si pentru noi, nu doar din cauza celorlalti. Dar, din nou, noi ce suntem? O serie de reusite profesionale, excel-uri cu multe virgule, ratinguri mari de eficienta si calificative exceptionale la locul de munca sau un sir infinit de sentimente, credinte, vise si pasiuni?