“Din principiu nu e okay sa aveti contul bancar gol”

Mi se pare ca e ciudat, dar de cate ori incep sa ma gandesc daca lucrurile se schimba suficient de repede in Romania, atunci cand vine vorba de mediul de business, intotdeauna ma gandesc (si) la interactiunile mele cu bancile. Desi am o firma infiintata in anul 2000, primele mele amintiri cu banci sunt de prin 2003-2004 cand de cel putin 3-4 ori pe saptamana primul lucru pe care il faceam dimineata era sa merg la banca ori pentru a completa niste ordine de plata, ori pentru a scoate bani cash pentru diverse.

Cu scoaterea acestor bani era tare complicat. Sunam la banca si ceream cu o domnisoara (cred ca era totusi destul de doamna, si memoria mea incearca sa indulceasca lucrurile) careia ii dadeam CUI-ul firmei si o rugam sa imi spuna cati bani am in cont. Dupa 3-4 minute de asteptat imi spunea, iar eu eram socat de fiecare data si ii ceream sa imi citeasca ultimele 2-3 tranzactii. Cateodata reusea sa ramana calma, alteori se trezise prea dimineata, de cele mai multe ori insa, “n-aveam decat sa vin pana la banca daca vreau atatea detalii”. Asa ca ma duceam la banca.

Stateam la coada cel putin (!) 30 de minute. De obicei citeam. Sunt convins acum: daca n-ar fi fost statul la banca si metroul, n-as fi reusit niciodata sa citesc 2 carti pe saptamana, cum am facut in acea perioada. Dupa cele 30 (45?) de minute, completam 2-3 OP-uri, greseam invariabil unul, ceream altul, iar completam si discutia se termina intotdeauna cu “Sunteti sigur ca vreti sa retrageti toti banii din cont?” Ma uitam la cele 1-2 milioane (100-200 ron astazi) si ii ziceam ca da, sunt sigur. Imi aduc aminte ca, odata, am intrebat-o usor ingrijorat de ce imi tot cere confirmare de cate ori vreau sa ii retrag pe toti, e ceva gresit/ ilegal in asta?

Si mi-a zis: pai… nu, dar din principiu nu e okay sa aveti contul gol! :) Corect? Corect! Din principiu si mie mi s-ar fi parut normal sa fie mai plin, ca sa nu fiu nevoit sa il golesc de fiecare data.

S-au schimbat multe lucruri de atunci. N-am fost neaparat un early-adopter, insa in momentul in care am aflat ca exista o chestie care se numeste online-banking (habar n-am cand aparuse de fapt!) m-a dat pe spate. Pe bune! Cred cu tarie ca numai oamenii care au mers ani de zile, cateva zile pe saptamana, la banca pentru a scrie OP-uri apreciaza la adevarata valoare online banking-ul. La fel a fost, inainte de asta, cand mi-am facut primul card pe firma si puteam sa verific soldul contului de la orice bancomat, fara s-o mai sun pe domnisoara doamna in fiecare zi!

Nu-mi venea sa cred, ma simteam de parca tocmai as fi primit bonus un angajat caruia nu trebuia sa ii platesc salariu! Si acum, cand scriu asta, zambesc la fel de tamp ca atunci. :) Realitatea e ca lucrurile chiar se schimba, evolueaza, si cu toate ca sunt convins ca fiecare dintre noi ar putea gasi povesti negative cu banci, eu am zis-o multor prieteni pana acum: daca aceste lucruri aparent mici nu se schimbau, eu sigur nu mai faceam antreprenoriat azi, fiindca mie imi place sa alerg in IOR si pe Lia Manoliu, nu intre casa si banca.

Exista un motiv pentru care am scris tocmai azi despre banci, si acel motiv se numeste OTP Smart Start. Deci, daca aveti un start-up sau o firma cu cifra de afaceri anuala de cel mult 100.000 Euro, cu ajutorul OTP Smart Start puteti obtine online in doar 3 pasi si 30 de minute (cu doar 10 Lei pe luna) un cont, un card si internet banking.

Fiindca lucrurile evolueaza, si e bine. :)

PS: citind povestea lui Victor cu jefuirea unei banci, mi-am adus aminte de un moment prin 2005 cand tocmai imi vandusem partile sociale intr-o firma si m-am dus la banca sa imi iau partea mea de bani iar cand am sunat la banca sa le zic ca vin am intrebat-o, naiv, pe functionara daca e suficient sa vin cu un ghiozdan. Dar despre asta va povestesc cu alta ocazie. :)