Destinul este, in conceptiile mistice, “forta sau vointa supranaturala despre care se crede ca hotaraste tot ce se petrece in viata.”
Motivele pentru care eu nu cred in prostia numita destin sunt urmatoarele:
1. Sunt crestin ortodox, cred in Dumnezeu iar existenta Sa o anuleaza pe cea a “fortei” numite destin.
2. Nu am gasit inca nici o explicatie, nicaieri, pentru modul in care acest destin ar administra lucrurile bune si lucrurile rele din vietile oamenilor. De ce unii au parte de lucruri rele cu carul iar altii (aproape) numai de lucruri bune?
3. Acceptand faptul ca destinul exista, cam cat de masochist trebuie sa fii ca sa accepti existenta lui? Daca oricum este hotarat de la inceputul vietii ca vei muri de foame la 30 de ani ce rost are sa te mai agiti? Sau invers: daca o fi hotarat sa te umpli de bani pana la 26 de ani de ce sa nu stai in pat toata ziua si o data la trei zile sa verifici contul din banca sa vezi daca au intrat banii?