Inainte sa plece de la Schimb de Carti, Gabi mi-a plasat o intrebare pe care, la randul lui, o primise de la cineva: de ce facem noi, bookblog.ro, ceea ce facem? care sunt motivele? ce castigam din asta?
Am mormait cateva cuvinte ce ar fi fost extrem de potrivite intr-o conferinta cu scop de PR, tradandu-mi sangele de om de marketing (sau “economist” cum ma mai necajeste Gabi) :) si am promis ca ma gandesc si ii raspund. Am ales, mai apoi, sa pun ceea ce simt in cuvinte, aici, pe blog, intr-o incercare dificila pt mine de a extrage esenta lucrurilor care ne fac sa mergem inainte si sa credem in bookblog.
Sigur ca motivele mari, declarate de mai multe ori, le stiu si le visez. Pe astea le gasiti pe pagina Ce este bookblog. Sunt valabile, sunt pe bune, dar nu surprind esenta.
In ultimii ani am tot lucrat cu oameni. Cu asociati, colaboratori si angajati, pe bani si fara bani, full-time sau pe proiect, de la distanta sau intr-un sediu. Niciodata insa nu am fost mai mandru de echipa mea decat acum. Niciodata nu am simtit mai multa pasiune concentrata in aceeasi directie, niciodata pana la bookblog nu am vazut oameni care sa imi spuna “Andrei, eu nu vreau bani” atunci cand am vrut sa le dau, niciodata pana acum nu am lucrat cu oameni care sa imi ceara sarcini suplimentare si sa se implice din ce in ce mai mult intr-un proiect care nu le aduce foloase materiale.
Sigur ca mi-am folosit toate cunostintele pentru a suda echipa, sigur ca am facut tot posibilul sa transfer cat mai mult din ceea ce cred ca stiu si, absolut sigur, am crezut si cred cu fervoare ca bookblog poate schimba ceva, ca poate influenta oamenii in bine si ca poate ghida dincolo de carti si recenzii. Cu toate astea, bookblog a crescut si va creste in continuare nu datorita mie ci datorita eforturilor unor oameni care, ca si mine, CRED.
Gabi, m-ai intrebat de ce facem asta. As putea sa dau multe raspunsuri si toate ar fi plauzibile: poate ca o facem pentru a castiga notorietate, o facem pentru ca speram ca ne va ajuta sa ne lansam si sa ne atingem niste tinte, o facem pentru ca am inteles ca succesul bookblog este, de fapt, si succesul nostru iar asta ne-ar confirma valoarea.
Sau poate o facem pentru ca scriind despre carti speram ca nu vom uita niciodata cat de mult inseamna pentru noi, o facem pentru ca ne-am dat seama ca bookblog ne poate pune in legatura cu oameni pe care ii iubim fiindca si ei iubesc ceea ce noi adoram, o facem fiindca am simtit un gol intr-un loc pe care l-am fi vrut plin si am hotarat sa il umplem noi, o facem ca sa ne construim o lume in care putem evada de cate ori lumea reala ne doare, o facem pentru ca avem nevoie sa credem ca se poate.
As putea sa dau multe raspunsuri si toate ar fi plauzibile. Cred insa ca exista unul care le include pe toate. Ma intrebi care cred eu ca sunt motivele de a face tot ceea ce facem, ce castigam noi din asta. M-am gandit iar acum iti pot raspunde clar, sigur, fara nicio urma de indoiala: castigam o poveste. Acea poveste dupa care fiecare dintre noi alearga cu disperare toata viata. Aia pentru care merita sa ti-o iei pe nedrept, sa muncesti pana la epuizare si sa crezi cu o consecventa ce sfideaza bunul-simt, cu o pasiune care tinde la fanatism, cu ideea ca daca altii nu au reusit sa o faca, nu inseamna ca nu se poate ci ca ei n-au crezut cu adevarat ca e posibil. Propria poveste. Povestea bookblog.
Frumos spus si succese multe!
Nu cred ca e nevoie de un motiv anume atunci cind facem lucrurile care ne plac, cu pasiune, cu entuziasm.
O poveste deosebita, cu oameni deosebiti.
Bravo Andrei! Bravo bookblog!
Prin ceea ce faceti dovediti ca nu totul e de vanzare si in spatele unor lucruri nu stau interese ascunse.
Bafta si sa va extindeti si-n alte orase!
Frumos si foarte adevarat. O poveste frumoasa :)
Elena: orase? :)
Stai sa vezi.
Andrei: in toata tara? E mai bine asa? :)
Sunt foarte atenta.
Inca nu. Mai incearca :)
Andrei, nu stiu daca e o incercare sau nu, dar la tara ar fi ideal sa actionati. Cine stie cati micuti asemanatori lui Niculae Moromete or fi prin sate si nu exista cine sa le insufle pasiunea pentru citit…
Voi urmari cu interes, poate-poate ma voi prinde. :)
:)
Frumoasa declaratie de dragoste! Si o poveste pe masura :)