fbpx

Da.

O chestie in care am crezut si in care sper sa reusesc sa cred mereu: Sa am incredere in oameni chiar daca de la 95% […]

20/10/2007
1 min read

O chestie in care am crezut si in care sper sa reusesc sa cred mereu:

Sa am incredere in oameni chiar daca de la 95% dintre ei mi-o voi lua, chiar daca ma vor dezamagi, chiar daca ma vor face sa ma simt un naiv si un inadaptat. Ceilalti 5% merita toate astea.

Abonează-te la ZeroPlus Insider

Vei avea acces la insight-uri utile într-un proces de schimbare, informații de culise legate de ce pune la cale (inclusiv workshopuri pe care le anunțăm doar pe mail), recomandări de cărți și altele.

Andrei Rosca

Start the conversation

Let's start a personal, meaningful conversation.

Example: Practical philosopher, therapist and writer.

 

Pf, uite inca un increzator. Mie imi place sa spun despre mine (doar despre mine) ca sunt o botanista. Pun botul la tot ce afirma oamenii ca sunt si ca simt si de foarte multe ori increderea asta naiva mi-e inselata. Cred ca imi plac oamenii prea mult pentru a le vedea adevarata fata si pentru a-i banui ca sunt altceva decat imi arata mie. Dar si cand increderea mi-e violata, nu mai ramane loc de o conversatie mai lunga decat “Buna ziua”.

 

EÅŸecurile alături de cei 95% reuÅŸitele alături de cei 5%…Nu crezi că este oarecum fragil acestă relaÅ£ie? Faci ceva ca să reduci posibilitatea de a ieÅŸi pe minus sau îţi asumi riscul?

 

Văd că ştii bine raportul :). Eu ştiam că aia 5% sunt oamenii care şi reuşesc în viaţă, cei care ajung la un echilibru general care se manifestă în toate aspectele, inclusiv în relaţiile cu ceilalţi. Dar acum nu aş fi aşa nedrept şi cu ceilalţi 95% care aspiră, fiecare face ce poate deşi unii dintre ei nici nu-şi pun problema că ar mai fi ceva de făcut în ceea ce-i priveşte. Dar şi în rândul acestora sunt oameni cu inima caldă care nu au nici cea mai mică intenţie de a face rău cuiva aşa că aş sugera să mai ajustezi procentul. Ironia este că cei rău intenţionaţi sunt întotdeauna mai gălăgioşi şi ies mai repede în evidenţă, avem tendinţa de a considera binele normal şi reacţionăm doar la rău, suntem tentaţi să judecăm oamenii şi categorile de oameni prin prisma celor care ies în evidenţa în mod negativ. Oricum e de apreciat că la un raport ca cel menţionat de tine, încă îţi mai păstrezi optimismul. :)

 

Lucian: iti dai seama ca nu ma arunc chiar cu capul inainte insa imi asum riscuri sau, mai degraba, plec intotdeauna de la ideea ca in oameni trebuie sa ai incredere. Oricum, sa facem diferenta intre a ii lasa unuia de pe strada telefonul mobil (asta e prostie) si a avea incredere in potentialul si valorile cuiva, ca om.

Victor, e o viata roz cu doar usoare tente de gri. :)

 

Uneori si oamenii pe care ii consideri in cei 5% te vor dezamagi. Intotdeauna e asa, dupa cum si tu ii vei dezamagi pe cei care te au in acest procent! Probabil raman cei cu care ai o relatie puternica sau un trecut care va leaga mai mult decat te dezamageste prezentul.

 

n-ai inteles :)
eu nu ii consider pe unii in cei 5% si pe altii in cei 95. Din punctul meu de vedere, la inceput, toti sunt demni de incredere. Doar ca experienta imi zice ca undeva pe la 95% dintre ei mi-o vor da mai devreme sau mai tarziu.

si da! probabil ca si eu dezamagesc pe multi.

 

E bine asa. E bine ca dezamagim si suntem dezamagiti. Asta e perfectiunea fiintei. Daca nu dezamagesti si nu esti dezamagit, nu mai simti nimic, esti fara contradictii si paradoxuri. E esential sa fii dezamagit pentru ca inveti sa tremuri din toate nodurile in fata umanului-divin. E prezenta misterului.

 

Înveţi-înveţi, dar ce-i prea mult strică. Aşa şi cu dezamăgirea. La început te poate înălţa (înveţi din greşeli), dar dacă ajunge să te coboare, înseamnă că nu ai prea asimilat ceea ce ar fi trebuit.

 
judakasays:

e de admirat atitudinea p care o ai .pana la urma e un mod d cunoastere a oamenilor si desi iti mai iei si tzeapa….asa ajungi sa-i apreciezi pe aia 5%.

 

mda, si eu am crezut, mai cred (si stiu ca-s naiv), dar am ajuns sa imi dezvolt gradul de prudenta. Problema nu e omul, ci firea umana. Prietenul se schimba, poate avea probleme si te baga si te tine la fund, sau cel de aproape – in conflict de interese – decide sa te sacrifice.

Bine ar fi sa fim din prima mai practici: vrea unul bani cu imprumut? Scrie cec (niciodata cash), sa ai receipt, ba chiar pune-l sa-ti dea chitanta cu data cand ti-i restituie. Te casatoresti? Prenuptial. Fii prudent.

Link copied to your clipboard
Andrei Rosca

Articole scrise recent

TRECI
(SAU ITI DORESTI SA TRECI)
PRINTR-O SCHIMBARE?

Dacă te întrebi în ce măsură te pot ajuta să deblochezi o situație în care te afli acum, scrie-mi pe [email protected]



Featured Articles

Uncategorized19/02/2006

Cea mai importanta resursa

Faceam acum ceva timp un calcul, suparat pe obiceiul cuiva de a dormi mai mult decat sta treaz. Diferenta, din punctul meu de vedere, dintre […]

Uncategorized19/02/2006

Ciobanii si cinematografele

Am fost sa vad un film ieri la Hollywood Multiplex. Cu aceasta ocazie mi-am reamintit cate ceva despre ce inseamna respectul pentru cei din jur, […]

Uncategorized19/02/2006

Despre vise, scopuri si succes

Cred ca unul dintre lucrurile care face ca oamenii sa poata fi impartiti in doua categorii – oameni de succes (in afaceri, dragoste, cariera sau […]