De cateva luni bune port in buzunarul hainei o bucatica mica de hartie. Odata, mi-am notat in fuga un citat ca sa nu il uit. Aveam de gand sa il transcriu intr-un fisier sau sa il pun aici pe blog, insa intotdeauna redescopeream biletelul cand eram departe de calculator. Scriu des idei ca sa nu le uit. Uneori le inregistrez pe telefonul mobil chiar daca se uita lumea ciudat la mine in metrou. Alteori ma trezesc noaptea pentru cateva secunde si imi vine o idee. Desi mi-e somn ma ridic din pat si incep sa caut pe intuneric ceva de scris, repetand in minte ca un copil mic, fiindca stiu ca pana dimineata as uita.
In unele dimineti ma trezesc cu senzatia ca in noaptea care tocmai a trecut mi s-a revelat ceva extraordinar, ca mi-a venit o idee geniala, si ma reped la hartia de pe birou. Cateodata nu se mai intelege nimic din ce am scris si stau minute in sir incercand sa deslusesc, alteori se intelege, insa ideea mi se pare banala si ma intreb ce oi fi visat de m-a facut sa cred, din nou, ca am descoperit ceva extraordinar. Iar in unele dimineti hartia e goala si imi dau seama ca, probabil, in seara aia mi-a lipsit vointa, somnul a invins si nu am mai apucat nici macar sa ma ridic din pat.
Am invatat sa tin la ideile mele chiar daca majoritatea sunt banale. Probabil ca mi-e teama sa nu trec pe langa ceva care m-ar putea schimba. Cine nu a masurat niciodata, obsesiv, cresterea unui proiect nu stie ce inseamna ca, intr-o zi, sa citesti undeva 6 cuvinte, dintr-o data sa se faca lumina si sa iti dai seama ca acea informatie te-a propulsat cu multe saptamani inainte, ca ar fi durat cel putin cateva luni in plus sa iti dai seama de unul singur care era problema si care solutia.
Sunt citate pe care mi le-am notat intr-un loc sigur, le citesc in fiecare saptamana, stiu ca e ceva genial in ele si ca ar trebui sa invat ceva, insa nu-mi dau seama ce. Dar le citesc si recitesc. Pe biletelul pe care l-am purtat cateva luni de zile in buzunarul hainei scria asa: Nu exista o cale adecvata de a-i forma pe oamenii inadecvati.
:-) Mi se intampla si mie, mai ales cand pregatesc un curs..imi vin tot felul de idei bune, mai ales cand somnul e fff aproape…
Am post-it-uri si pixuri la indemana, pe noptiera. De multe ori rad dimineata, ptr ca scriu pe intuneric si scriu ciudat, mare…si vorba ta, nici asa grozava nu mai pare ideea aia..
eu zic aşa, chiar dacă uiţi o idee sau un cuvânt ce te loveşte pe dată şi dispare ca un fum, îţi rămâne tot în minte. fără tăgadă o să apară încă o dată şi înca o dată. poate sub altă formă. poate cam târziu, dar rămâne la tine, în tine, cu tine. promit! :)
> Nu exista o cale adecvata de a-i forma
> pe oamenii inadecvati.
Am doi colegi de birou: unul a terminat facultatea anul trecut, celalalt e in anul 5. Amandoi nu au experienta, este primul lor loc de munca. Am incercat sa le mai spun cate ceva despre comportamentul intr-o comunitate de oameni, programare, etc.
Amandoi sunt refractari le vorbele mele. Pentru unul “simt” ca este bine sa mai insist, la cel de-al doilea “simt”: “lasa-l!! e pierdut, e prea increzut sa creada ca si altul are dreptate! Se crede buricu universului!”… sau, cu cuvintele citate de la tine, Andrei, este un tip inadecvat.
Dac[ esti atent la “vocea inimii”, atunci cand discuti cu o persoana, ea iti poate sopti daca se merita sa mai insisti… daca acel om este deschis noilor idei…
Andrei, ţi-am trimis un mail pe [email protected]. L-ai primit ?
@ladystarlight: la mine nu mai revine nicio idee, raman numai cu amintirea ei si atunci ma supar pe mine: fir-ar sa fie, de ce n-am notat-o?!
o sa incerc sa fiu mai optimista de-acuma, poate, poate..
daca ai stii cate dosare pline de hartii d’astea am si eu :))
ciudat e ca nicodata pe intuneric nu gasesc la indemana decat vre-un colt de revista sau vre-un petec de hartie deja folosit; unde mai pui ca suportul de creioane se incapataneaza mereu sa se rastoarne facand ce-a mai teribila galagie in noapte calma …. la telefon am peste 130 de mesaje salvate :)) asa am ajuns la concluzia ca nu scriu foarte rpd la tel (sunt, ce-i drept, adeptul vb la tel)
billy: n-am primit nimic; retrimite, te rog.
L-am retrimis ca răspuns la un schimb de mail-uri mai vechi. Probabil că acum arată ca o criptogramă.
E okay. Acum am primit.
JOIN the Club, Andrei! Si eu am plin telefonul de chestii de genul asat si masa de hartiutze! Si totusi ce pacat ca ideile cu adevarat geniale vin pe moment si se duc la fel!
P.S. Inadecvatii nu au decat o singura salvare… PRIN EI INSISI!
Parerea mea… ;)
eu am fel de fel de idei.. da nu le notez k ori fratele meu, ori colegii de camera fac haz de asta…
si seinfeld facea la fel, nota glume in timpul noptii (se trezea dupa ce avea un vis) si dimineata nu mai intelegea ce a mazgalit.