Daca ne luam dupa Wikipedia empatia poate fi definita ca abilitatea de a recunoaste, percepe si a simti direct emotiile celorlalte persoane. Vag si incomplet. Tot acolo mai gasiti ca empatia e capacitatea de a te pune in pielea celuilalt (“put oneself into another’s shoes”) sau “un fel de rezonanta emotionala”. In continuare incomplet.
Ce inseamna empatie?
In primul rand, o persoana empatica poate identifica usor emotiile celorlalti iar aici ma refer, evident, la emotiile latente, care nu sunt exprimate. Oricine isi poate face o idee despre cum se simte un om care plange dar putini reusesc sa identifice faptul ca o persoana sufera atunci cand acea persoana face tot posibilul sa nu o arate, ascunzandu-se dupa o masca. Oamenii empatici vad dincolo de masti, cu usurinta.
Ei fac insa mai mult decat a identifica automat ceea ce simt persoanele din jurul lor; au si capacitatea de a isi imagina foarte exact cum trebuie sa se simta persoana respectiva chiar daca ei nu au trecut niciodata prin exact aceeasi situatie.
Deasemenea, empatia ii ajuta pe oameni sa citeasca mai usor limbajul corpului sau sa vada acele sclipiri in ochii oamenilor. Datorita acestei intelegeri a firii umane de care sunt capabili, oamenii empatici sunt de obicei intelegatori cu cei din jur si dau dovada de compasiune.
Cum recunosti un om empatic?
E cald si afectuos, nu se simte stanjenit sau incurcat atunci cand te vede plangand si nu are o problema cu a plange el insusi. Deasemenea, recunoaste cu usurinta ca si el are sentimente puternice si greu de controlat si iti impartaseste o parte dintre ele. Are incredere in tine si in faptul ca poti depasi situatiile dificile prin care treci si iti aduce aminte de punctele tale tari atunci cand tu uiti ca le ai.
Inca un lucru pe care empaticii il fac de obicei este acela ca incearca sa inteleaga ce inseamna un anumit lucru pentru tine chiar daca a se gandi la acel lucru ii face pe ei sa sufere
Partile proaste ale empatiei
Da, din pacate, exista si astfel de parti. E si motivul principal pentru care am ales sa scriu despre empatie. Lumea isi imagineaza ca totul e roz, ca oamenii empatici beneficiaza de niste bonus-uri pe care ceilalti nu le au si atat, ceea ce e fals. Partile bune ale empatiei vin la pachet si cu altele, mai putin bune.
Oamenii empatici sunt in general persoane care gandesc mult, carora le place sa rezolve probleme si merg in general pe ideea ca acolo unde a aparut problema se afla si raspunsul, rezolvarea acelei probleme. Sunt cei care nu adorm noaptea pana cand nu gasesc raspunsul la o intrebare ce ii macina. Iar de multe ori, problemele la care se gandesc nici macar nu sunt ale lor.
In plus, a arde la o intensitate atat de mare incat sa empatizezi cu o alta persoana, sa te auto-depasesti continuu incercand sa te transpui in starea respectiva si, mai apoi, sa faci eforturi pentru a gasi o solutie de a alina suferinta celuilalt, e mult mai complicat chiar decat suna si putin probabil sa se intample fara sa lase urme.
Empaticii se consuma mai repede decat oamenii obisnuiti si de multe ori functioneaza ca un burete: absorb din emotiile celorlalti ceea ce ii ajuta sa inteleaga si sa se puna in locul acelor persoane insa, in momentul in care interactiunea s-a incheiat, in loc sa renunte la tot ce au absorbit, pastreaza in ei o parte din acele emotii.
***Alte articole ce au legatura cu empatia si cu inteligenta emotionala:
– IQ + EQ + SQ
– Teoria inteligentelor multiple (Gardner)
– 3 inteligente necesare unui leader
o intrebare pentru cei care spun ca au aceasta calitate:cat de singuri sunteti?
:) thanks
Singuri? Stii cat de bine e sa fi singur uneori si sa nu te plictisesti,Ana?
Ana: eu nu sunt singur
Andrei:multumesc
singuri …hmmm … extrem desi aparent extrem de multi prieteni, de ce? … sincer nu stiu … poate imi raspunde careva interesant textul, recunosc nu am avut rabdare sa citesc toate comentariile, sau nu am avut chef, 100% corec nu esti in ceea cespui, dar na,ii mult mai ok decat faza cu somnul de amiaz :), iti dau 1 exemplu nu neaparat plang usor in fata altor persoane depinde si de cat de mandrii sunt… pt comentul 7. cine te-a mintit ca e o calitate?? depinde dar o intrebare ce faci cand stii si nu vrei sa stii? ce faci cand stii ce face prietenul tau “in timpu liber” si te loveste brusc si simnti toate detaliile inclusiv daca tipa a avut sau nu orgasm? e o calitate, toata viata visezi sa afli asa ceva, sau da m-am prin ai impresia ca ii mai ok ca stii pe cine ai alaturi si balarii de genu :)… si nu il mai iubesti … sau ca simnti ca nu te iubeste … uau ciudat insa ca nu e chiar asa, din cate am auzit … dar ma rog se spune ca exceptiile intaresc regula, sau daca simnti cum la cineva i se sfarsete viata intr-un mod neconvetional? e o calitate … nu stiu ce sa zic …poate nu am aflat de la cine trebuia ce e cu adevarat empatia … s-ar putea ca pers respectiva sa ma fi mintit :) eu nu ma pretind a fi empat deci… va las pe voi sa aflati singuri caci voi sunteti adevarati empati:)
dupa mine empatia inseamna altruism.Bucuria de-a simti bucuria celuilalt,durerea pe care o simti odata cu altcineva .Nu vei castiga nimic implicandu-te in problemele celorlalti decat te vei impovara pe tine.
A-ti suprapreciat chestiunea asta pana a-ti dat-o in parapsihologie. Sa incepem de aici: psihicul uman detine cele mai complexe dispozitive de determinare antialeatorii, empatia ne e decat tendinta automatizata a unor oameni de a interpreta starile emotionale a celor cei inconjoara. Corectitudinea si amplitudinea interpretarilor depinde de inteligenta sentimentala a celui in cauza.
Andrei, iti multumesc pentru existenta acestui blog, in mod special pentru postul asta. A fost la fix. :) M-as bucura daca ai publica si titlurile celor 4-5 carti desore care vorbeai.
Andrei,iti multumesc pt acest articol,mi-a fost de mare folos:)nu stiam sigur ce inseamna a fi o persoana empatica,insa acum m-am lamurit.sincer,mi-as dori sa intalnesc un individ care are aceasta calitate…eu consider ca empatia este o calitate cu care nu poate fi oricine inzestrat,sa zic asa.
O continua “batalie” (structurarea lor, punerea pe capitole) a “senzatiilor” absorbite ce se dezvolta pe parcursul vietii persoanei empatice.
Scopul in 80% din cazuri este in favoarea binelui, noi persoanele empatice neputand scapa de dorinta de a fi priviti ca niste ajutoare ale emotionalului de catre ceilalti.
Buna.. sunt si eu o persoana empatica si m-am regasit si eu in cele spuse in acest articol… dar atunci cind simt ce sentimente are cel ce vrea sa vorbeasca despre el, eu fug pentru ca nu prea vreau sa il ajut.. nu pentru ca pur si simplu nu vrea ci pentru ca stiu ca nu e chiar asa simplu.. citeodata stiu ce vrea sa-mi spuna cineva in data ce il vad uitindu-se la mine.. si ma fac ca nu stiu si pur si simplu il ascult…
Vreau sa mai spun ca am profitat si continui sa profit de empatie (poate nu in spre bine)..vorbesc de calitatea aia cu mintitul perfect si imbracarea mastilor.. cu toate ca nu e prea bine lucrul asta..
Stiu sa “absorb” sentimentele altora, dar nu o fac din cauza ca nu am nevoie de ele..
nu ma starui sa ii ajut pe cei care plang…
Mersi pentru acest articol, chiar nu stiam ca asa se numeste ceea ce fac..
V-ati gandit vreodata,macar a?a ca o intuitie spontana si oarecum ,,naucitoare”,ca defapt lucrurile cu adevarat importante sunt dincolo de toate procesele noastre :mentale ,psihologice si emotionale?Ma refer la faptul ca acest ,,val-ecran “ne înconjoara adevaratul sine sufocandu-ne adevarata percep?ie a realitatii.Mentionez ca aceasta intrebare oarecum retorica nu se refera la cine stie ce,, teorii spiritualiste” de sorginte orientala de la nu stiu care ,,guru” cetire.Am oroare profunda de aceste tendinte de manipulare pe fat? a oric?rei constiinte prin orice mijloace oricat de ,,bazate”pe,, eficienta fakirico-miraculoasa evidenta”.Tocmai aceast? ,,evidenta” vreau sa o ocolesc fiind irelevanta cand vine vorba de lucrurile cu adevarat esentiale deci importante la modul crucial ,dramatic ,de criza sau oricum vreti sa le numim impreuna.
astept un feed-back la aceasta provocare ideatica venita de la un empatic autentic,poate gasim îmreuna un raspuns care cu adevarat conteaza.
mesaj fara diacritice
buna, exista vreo modalitate, teste prin care-ti poti masura nivelul propriu de empatie si mai ales ce metode exista pentru o persoana foarte empatica de-a se proteja?
daca da, ma poate ajuta cineva cu un linck, ori alte informatii.
multumesc mult!
Definirea unei persoane malefice in viziunea psihiatrului american Scott Peck (http://en.wikipedia.org/wiki/People_of_the_lie#Evil)
O persoană malefică este cea care:
Îşi proiectează greşelile lui / ei în alţii sau încearcă să îndepărteze greşelile altora prin critică şi reproş (emite permanent stroke negativ conditionat/neconditionat – vezi mai jos tipuri de stroke-uri) (Projects his or her evils and sins onto others and tries to remove them from others)
Are un nivel înalt de aşteptări de la propria persoana sau de la ceilalţi dar nu face nimic pentru a le materializa şi nici nu-i ajută constructiv pe ceilalţi. Se recomadă mereu ca o persoană respectabila dar minte constant în legătură cu propriile realizări şi performanţe (lauda de sine) (Maintains a high level of respectability and lies incessantly in order to do so)
Este consecventă în păcat, greşeli (Is consistent in his or her sins). Persoanele malefice sunt caracterizate nu atat de magnitudinea pacatelor/greselilor lor ci mai ales de consecvenţa lor (Evil persons are characterized not so much by the magnitude of their sins, but by their consistency)
Sunt incapabile de a gândi din perspectiva altor persoane (Is unable to think from other people’s viewpoints), si as adauga eu, incapabile de a simti din perspectiva altor persoane. Unii o fac deliberat. Se izoleaza mental, pentru a nu suferi. Cam toti reusim sa simtim din perspectiva altora pentru ca la un moment dat ne-am identificat cu acea persoana si situatia ei. Nu avem cum sa simtim ce simte un boschetar decat daca ne identificam cu el, decat daca avem un patern parental similar (am fost crescuti din mila, nu din iubire). Identificarea trebuie sa fie finita in timp (cat mai scurt), pentru ca e distructiva. Psihologii recomanda evitarea empatizarii dupa un patern parental depreciativ pentru noi, pentru ca nu se stie daca mai putem iesi din acea identificare. De aceea meseria de actor e atat de grea. Pentru ca necesita identificare cu rolul si apoi iesirea din rol. In cazul celor cu scenarii de viata tragice, in timpul terapiei si multa vreme dupa asta, este recomandata evitarea identificarii cu persoane similare, pentru ca poate avea loc recaderea in scenariul de viata tragic). Nu vad cum poti empatiza cu situatia cuiva fara a te indetifica cu acea persoana. Ceea ce e important, e ca identificarea dupa un patern parental care ne depreciaza trebuie evitata in sensul de a evita trairea identificarii. Poate o fac odata, de doua ori, dar apoi ma abtin si spun stop. Asta nu inseamna ca nu pot face pe bunul samaritean cand se iveste ocazia. Dar pot evita sa traiesc drama acelui om ca si cand as fi el, pentru ca ar fi distructiv pentru mine. Despre procesul de identificare: e un proces pasiv, de traire parazita, poate fi in sens apreciativ, prin care ma simt valoros identificandu-ma cu o persoana de succes intr-un anumit domeniu, sau, in sens depreciativ, ma indetific cu un copil parasit, cu un boschetar si apoi îi plang de mila iar de fapt imi plang mie de mila. Identificarile daca merg pe un patern compensator, imprimat de parinti (pt ca am fost iubit din mila, sau am fost folosit/abuzat de parinti) sunt nocive. Identificarile care nu merg pe un patern, tin strict de capacitatea de a EMPATIZA
Empatia e parte dar, parte o sensibilizare acuta provocata de traume. E dar pt ca poti simti mai mult decat altii, e sensibilizare excesiva pt ca te consuma. Empatia ideala ar fi sa-l poti citi pe celalalt dar sa NU te identifici cu el.
Salut(nu-mi,merge,space-ul,pe,tastatura,asa,ca,o,sa,pun,virguli,in,loc.Sorry,de,inconveniente.)Pentru,CP:empatia,nu,e,provocata,de,traume.Este,o,calitate,cu,care,se,nasc,absolut,toti,copiii.Inca,din,burtica,ei,comunica,prin,intermediul,acestei,capacitati.Apoi,fiind,mici.Cand,invata,sa,comunice,prin,metoda,verbala,si,cu,ajutorul,mimicii,si,a,gesturilor,ei,incep,sa,uite,de,ea,simtind,iarasi,cu,ajutorul,ei,de,la,maturii,ce-i,inconjoara,ca,ei,(maturii)nu,mai,comunica,prin,intermediul,ei.De,ce,la,maturitate,unii,sunt,empatici,iar,altii,nu?Totul,depinde,de,faptul,cat,de,”mare”le-a,fost,”norocul”sa,fie,mutilati,de,familia,si,societatea,in,care,au,crescut.De,regula,i-si,pastreaza,aciasta,capacitate,cei,carora,li,s-a,oferit,libertate,maxima,in,dezvoltare,si,exprimare,si,care,au,avut,norocul,sa,aiba,parinti,cat,de,cat,empatici.
,,,,Ai,spus,ca,empatia,ideala,e,sa-l,poti,citi,pe,celalalt,dar,sa,nu,te,identifici,cu,el?Aciasta,inseamna,sa,te,intorci,totalmente,la,copilul,din,tine.E,posibil,si,vreau,sa-ti,spun,ca,e,o,mare,usurare.Pentru,mine,personal,exista,doua,inconveniente,traind,cu,aciasta,capacitate:prima,e,ca,foarte,multe,stari,pe,care,le,receptionezi,din,mediu,inconjurator,nici,pe,departe,nu,sunt,din,cele,mai,placute.Printre,ele,sunt:frica,ura,invidia,starea,de,suprematie(cea,mai,prosteasca),si,multe,altele,in,diferite,combinatii,si,proportii.Si,a,doua,este,faptul,ca,esti,impus,practic,sa,vezi,tot,rahatul(sorry,de,expresie,dar,e,cea,mai,exacta)din,oameni.Cu,timpul,preferi,sa,traiesti,printre,animale(aici,e,un,adevarat,izvor,nesecat,de,emotii,si,stari,pozitive,care,te,alimenteaza,necontenit).Tot,ce,spun,nu,e,din,carti,ci,din,experienta,proprie.Anume,faptul,ca,absorbeam,tot,din,jur,si,permanent,eram,intr-un,caleidoscop,de,stari,in,care,cu,greu,le,identificam,pe,ale,mele,de,cele,straine,m-a,determinat,sa,studiez,cat,am,putut,de,profund,aciasta,calitate,ca,sa,ma,invat,sa,nu,ma,identific,cu,cei,din,jur,sa,nu,absorb,toata,informatia,ci,doar,sa,o,receptionez,fara,ca,ea,sa,ma,afecteze,intr-un,mod,sau,altul.Cu,toate,ca,si,in,prezent,sunt,afectata,de,constientizarea,faptului,in,ce,mizerie,interioara,traiesc,majoritatea,oamenilor.
,,,Potential,fiecare,i-si,poate,reintoarce,aciasta,calitate,dar,nu,cred,ca,oricare,e,capabil,sa,faca,munca,necesara.
Foarte frumos si interesant Andrei. Incerc sa inteleg mai multe despre empatie si ma intereseaza. Felicitari!
Buna. De mult timp mi se intamplau lucruri de genu … mereu simteam ce simteau altii fie bucurie sau tristete . Sa va dau un exemplu . Odata era in autobuz si la un moment dat urca o batrana cu un barbat cam la vreo 35 de ani . Dintr-o data incepe sa tipe la femeie . Nu prea am luat in seama dar cateva statii mai incolo nu stiu cum mi sa dus privirea la batarna si am vazuto plangand . In momentu ala am simtit si eu o mare tristete si multa durere si mia venit sa plang pur si simplu . Simteam asta din ce in ce mai rau si m\ult mai puternic. Pana la urma am coborat din masina . Dar gandul asta mia ramas toata ziua si in mintea mea ma rugam pentru batrana. Asta e doar un exemplu mi sau intamplat mii la fiecare persoana care are in momentul de fata un sentiment mai puternic . Am fost la psiholog si atunci mi-a zis ca asta se numeste empatie . :) Si e adevarat are foarte multe parti rele . Pentru mine e greu mai mereu simt numai tristetea celorlalti si stau nopti intregi cu gandu la asta sa gasesc o solutie . Dar e bine atunci cand persoana respectiva este fericita simt o bucurie imensa si chiar daca nu o cunosc as vrea sa ma duc sa ma bucur cu ea . :)
M-ar interesa comentarii despre empatie, privita dintr-un unghi duhovnicesc.
..v-ati pus vreodata problema ce s-ar intimpla daca doi oameni empatici ar avea posibilitatea sa se cunoasca,sau sa aiba o relatie?eu personal nu asi fi crezut ca exista probabilitatea asta..daca vreti sa stiti mai multe..intrebati-ma!
cred ca cea mai mare greseala pe care o poti face este sa incerci sa te chiar pui in locul celuilalt, sa intelegi ce simte…e o interpretare pur personala si care poate da gres. poti cel mult sa simti zona in care se invart emotiile si reactiile clientului dar nu si sa le identifici clar. e o panta alunecoasa.
poti in schimb sa ii spui ca intelegi fara sa si incerci sa o faci, asta inseamna empatia si sa iti adaptezi raspunsul la obiectii in functie de tipologia omului pe care il ai in fata si nu in functie de emotiile pe care interpretezi tu ca le are. empatia e oricum subiectiva, trebuie sa inveti cat eceva despre ea si dupa aceea sa o aplici. recomand cursuri pentru asta – Negociatorul de la Extreme Training e unul foarte bun!
Nu Sebi, sa simti ce simt cei din jur, nu e acelas lucru ca a interpreta citind manifestarile chiar si cele mai subtile a vis-a-viului. A fi empatic inseamna a simti toata lumea interioara a celorlalti ca pe a ta insusi, facand insa diferenta clara dintre trairile proprii si a celor din jur. Caci atunci cand cel cu care vorbesti sau te gandesti la el pur si simplu, se afla la sute sau mii de km de tine, nu ai cum sa interpretezi neavand informatii vizuale, auditive s.a.m.d. dar totusi stii ce se petrece in sufletul lui. Aciasta este empatie. Daca mai posezi si elemente cel putin de telepatie e si mai interesant. :).
P-u Manuela: Sar intampla sau ceva extrem de frumos, sau o catastrofa. Totul depinde de “umplutura” fiecaruia din ei.
..din comentarii :empatia poate e un bonus cind il folosesti in scopuri personale numai sper binele tau .Dar cind il folosesti ajutind oameni sa depaseasca anumite momente grele din viata lor este un DAR ..deci ..mai reflectati.
“Cunoaste te pe tine insuti apoi pe ceilalti!”
Multumesc de articol Andrei !
Stiti metode eficiente de blocare a trairilor celor din jurul vostru?Ma refer la cele negative care cu greu scapi de ele daca sunt persistente in mediul tau inconjurator .Societatea moderna este plina de masti si nu numai iar pt un empatic daca nu poate sa se deconecteze la momentul propice este daunator .Si da Empatia are si dezavantajul ei !Intrebarea de mai sus este adresata empaticilor .Multumesc
am,citit cu f mare atentie toate comentariile voastre,accept si inteleg fiecare punct de vedere dar doresc sa-mi exprim propria parere:a fi empatic in definitia mea,inseamna a fi foarte sensibil,inseamna a iubi pe celalat ca pe tine insuti,empatia e o virtute care nu ti se da la nastere ci pe care o dobandesti,daca poti,daca vrei daca iti doresti!empatie inseamna renuntare, abandonare a propriei fiinte ,inseamna intelepciune si ascultare a celuilalt cu adevarat.
Am activat in invatamant 10 ani. Din pacate doar atat. Cunostintele teoretice de psihopedagogie iti sunt folositoare, dar nu sunt de ajuns ca sa fi un bun transmitator de cunostinte de specialitate si sa fi un apreciat psihopedagog . Un profesor care gandeste empatic, are toate sansele sa fie indragit de elevi (prin faptul ca se simte, se doreste si este mai apropiat de ei) si implicit materia cu care ii “necajeste” va fi si mai usor inteleasa si chiar indragita. Ca profesor daca nu incerci sa gandesti empatic vei reusi foarte greu sa afli ce inteleg si ce nu elevii tai. Vei “preda” lectia ,vei “ascula” vei da note si…cam atat. Apar destul de des situatiile in care profesorul intreaba clasa sau pe unul din clasa :cum de nu poti pricepe asta? Daca profesorul nu se intreaba el insusi care ar putea fi motivul pentru care elevii (studentii…)nu inteleg ce li se transmite, activitatea lui la catedra are toate sansele sa devina pur formala! Elevii sai peste ani de zile isi vor aminti de el si de materia pe care a…”predat-o” ca despre ceva care se pare ca a fost odata ca…niciodata!
Atitudinea “empatica” nu te descalifica decat in situatia in care, din egoism cel putin, nu te intereseaza ce se intampla in jurul si mai ales cu cei cu care ai contact mereu sau intamplator. Asta cel putin pentru cei ce depind intr-un fel sau altul de prezenta ta printre ei.
NU VA TEMETI DE GANDIREA EMPATICA POZITIVA!
NU AM IN NICI UN CAZ PRETENTIA CA AM NEAPARAT DREPTATE ABSOLUTA IN CEEA CE SUSTIN RELATIV LA EMPATIE. IN VIATA SI IN NATURA RELATIVITATEA E CEVA CE SEAMANA CU O LEGE (PRINTRE ALTII “DE VINA” E SI EINSTEIN). IN PRIVINTA ASTA E DIFICIL SA GANDIM EMPATIC FATA DE EINSTEIN SI ALTII CA EL!
da, ana are dreptate cu intrebarica aia.
suntem singuri, tare singuri.
pentru simplul fapt ca atunci cand am vrea sa ne deschidem si noi sufletul cuiva, nu se poate….noi suntem aia la care vin altii sa planga…nimeni nu are chef sa ne asculte…ne-am asumat un rol si il ducem asa pana la capat.
is no time for us…:)
@o mica explicatie
empaticii nu “interpreteaza automat” nimic.
simt, atat – asta nu inseamna ca daca tu plangi, am sa plang si eu, ci am sa simt cu cateva secunde inainte ca tu sa te manifesti in vreun fel, ca tristetea ta este extraordinar de adanca…o sodez cu sufletul, si nu dupa etichete psihologice standard.
@diana
si eu vreau…da’ ori se ascund foarte bine, ori reusim sa nu ne intalnim vreodata din cine stie ce motive.
pt. cei care asemuiesc empatia cu “ghicitul” – nu va amagiti, nu este un mod de ghicire a viitorului, numerelor norocoase sau a datei mortii, e vorba doar de perceperea intr-un alt mod a sentimentelor celor de fata.
Va salut!
Ma bag si eu in seamna cu cateva „spicuiri” din corespondenta mea recenta.Tocmai am primit un raspuns in care „interlocutorul meu”, in raspunsul sau catre mine, se „impiedica” indirect de tema/subiectul dvs.:
Eu: …… ce constientizez eu astazi? Nu prea multe fata de ieri insa mi se cristalizeaza anumite certitudini in legatura cu termenul suferinta, suferinta generata de catre: necaz, probleme, greutati, incercari, s.a.m.d…anume, suferinta generata de catre cele amintite poate genera la randu-i: daruire, dragoste si „tot tacamul”. Nu am pus semnul intrebarii la ultima propozitie dar te intreb pe tine: totusi atat de cinic? Sa cauti suferinta pentru a ajunge la dragoste!?! Ce parere ai?
…eu cred ca am fost beneficiarul unei astfel de iubiri, izvorate + amplificata prin/de catre suferinta.
Raspuns:- Suferinta indusa de cele mentionate de tine genereaza dragoste doar daca este empatie in ecuatia data. Empatia nu se cauta, este un reflex al oamenilor vrednici sa o simta (nu este capabil oricine de asta), iar cel care este empatic si se daruieste pentru a alina suferinta cuiva, se rasplateste primind o dragoste (data si primita) nepretuita…deci: nu cauti suferinta pentru a ajunge la dragoste, ajungi la dragoste prin suferinta, pentru ca meriti acest lucru. Asta cred eu.
Eu sunt o persoana destul de “empatica” si credeti-ma ca nu este o placere. Mereu stiu ce vor ceilalti sa spuna, chiar daca acestia nu scot un sunet si asta pentru ca simt pur si simplu. Este foarte greu sa simti durerea, furia, neputinta celorlati….imi sunt suficiente ale mele. Eu as fi bucuroasa sa scap de acest “dar”.
Salut tuturor.Ma bucur foarte tare ca am aflat atatea despre empatie .ma regasesc in majoritatea commenturilor.Pentru mine cel mai rau e cand merg cu autobuzu…simt cateodata la unele persoane si bucurie si imi vine sa zambesc,dar de cel mai multe ori lumea e foarte trista si simt senzatia aceea ciudata de frustrare ca nu pot face nimic plus suferinta lor.Am si o nelamurire…precizez ca sunt baiat si am 18 ani.Toate aceste sentimente imi sunt transmise de alte fete sau femei,iar suferinta lor parca eu o multiplic.La baieti nu simt aproape nimic doar bunatatea sau rautatea.Astept cat mai multe raspunsuri. Take care and have a wonderful day!! Razvi din CJ.
multe comentarii fara rost de catre cei care au uitat sa fie asa cum ar trebui sa fie.departarea de catre om, fata de D-zeu, la facut sa-si piarda abilitatile cu care este inzestrat.cit despre empatici va spun ca sint ffnte deosebite fiinte care intradevar ofera un ajutor celor din jur si chiar gasesc solutii la problemele celorlalti.un empatic absoarbe durerea celuilalt o poate chiar simti atit emotional cit si fizic si nu este adevarat ca-i face rau deoarece are puterea de a rezista pentru ca acesta este rolul lui.dar cel mai mare rol al unui empatic este de a absorbi energia negativa din jurul sau. constient sau nu de acest lucru empaticul prea rautatea creata de cei din jurul lui si o transforma in ceva bun.acesta este scopul lui cu adevarat ,este ca un burete.nu mai confundati niste sentimente ca mila sau mai stiu eu ce cu empatia.sint persoane singuratice deoarece au un scop doar de ei stiut in viata iar impresia ca acest dar le face rau este din cauza ca in general sint persoane modeste si nu sinr atrase de materialul care este doar o iluzie trecatoare ar fi multe de spus dar ce rost are.degeba incerci sa afli cum se simte un animal in cusca daca nu esti acel animal.si totusi va spun un mic secret;singuratatea este metoda prin care un empatic isi dezvolta capacitatile,singuratatea este sursa puterii sale,fara singuratate un empatic nu exista,singur cu gindurile lui un empatic este ca pestele in apa.NOI SINTEM CEI CE NU SINTEM
partea buna a empatie este ca nu te intrebi niciodata ce simt cei din jurul tau… parte nasoala este ca le simti durerea, ura, tristetea, fericirea, dezamgirea, ingrijorarea, toate sentimentele, pe care de cele mai multe ori nu reusesti sa le controlezi..
Salut, sorry … eu nu sunt o persoana empatica. Dar am un prieten empatic si avem probleme de comunicare, tocmai din diferenta dintre noi.
Cum il pot ajuta sa nu se mai simta singur? Sau asta e cheia unui comentariu de mai sus – sa-l las in pace, singur, si el isi va lua energia din asta. Cand avem discutii, ma acuza de rautate, orice as spune, si-mi dau seama ca el chiar asa simte ce vine de la mine in acele momente tensionate.
Orice sfat e bine venit si apreciat.
alone doesn’t mean lonely guys
in romana nu stiu cum ar suna asta
un sfat pentru cei empatici: faceti-va un plan si incercati in mare sa va tineti de el (de activitati pe zi & co) altfel viata poate fi dureroasa
pentru cei ce au intrebat despre ce se intampla intre 2 persoane empatice intr-o relatie.hmmmmmm am avut parte de asa ceva si credeti-ma ca oricat de frumos ar fi la inceput sa simti ceea ce simte partenerul,sa simti cand e nervos,suparat,e bolnav este foarte coplesitor.la un moment dat te saturi si clachezi.mai ales cand il prinzi cu minciunica de cateva ori ,ajungi sa urasti acea persoana…..eu sunt o persoana foarte empatica cu toate ca nu imi doresc asa ceva.am zile in care sunt tintuita la pat din cauza ca o persoana draga mie se simte rau,automat sunt si eu pt ca nu pot sa blochez ……..
intradevar empatia este un dar si o binecuvantare pt cei care sunt constienti ca o au si stiu mereu sa se foloseasca de ea
Am tot citit comentariile de mai sus si ma surprinde foarte mult ca nimeni nu intelege ca aceste “calitati (sau defecte)” nu sint/apar/etc. pentru ca noi sa ne simtim bine sau rau. Aceste calitati sint normale si trebuiesc identificate LUCID si manevrate CU BUN SIMT. Nu trebuie sa ne placa sau nu. [Nu cred ca “va place” ca sinteti capabili sa mergeti – o considerati o chestie normala, coordonata de creier.] Tot asa si cu empatia – o folositi fara cap va faceti rau, daca o blocati sau fugiti de ea iar va faceti rau. Deci … LUCIDITATE si BUN SIMT ne trebuie. De asemenea o pojghita de cultura/informare vis-a-vis de aceste chestii n-ar strica. Ce inseamna LUCIDITATE – identific ca pot sa fiu empatic, citesc despre acest subiect ceva literatura de specialitate si ma observ – eu pe mine – intens. Ce inseamna BUN SIMT – ma intilnesc cu diferiti si simt una-alta – ce fac ? judec rapid cum ma afecteaza pe mine ceea ce simt (fara sa imi pun problema daca imi face rau sau bine) – la inceput e mai greu, dar in timp se face rapid aceasta evaluare – apoi decid, in functie de omul din fata – ce fac cu aceasta informatie – invat din ea, o ignor ca nu mi se pare a fi pentru mine etc. Nu va bagati cu capul inainte sa “ajutati” pentru de cele mai multe ori sfirsiti prin a face un rau imens sau a va face voua un rau imens. Trebuie sa intelegi ca EMPATIA este o chestie normala care nu vine de la Dumnezeu sau de la Satana sau de mai stiu eu unde si nu esti pedepsit sau binecuvintat numai pentru ca tu poti sa faci “asa ceva”. Empaticii NU sint pe pamint PENTRU a ajuta semenii sau pentru ca au un scop precis blabla. Scopul fiecaruia vine din ceea ce e capabil sa creeze si sa dezvolte nu din faptul ca simte “ceva”. Un medic empatic nu isi va face mai bine meseria pentru ca e empatic, ci este ajutat de empatie sa isi faca meseria mai bine – adica citeste si invata de rupe si vede problemele un pic mai repede sau mai clar pentru ca e si empatic.
Singuratatea vine din faptul ca nu intelegi ce se intimpla cu tine si atunci ai tentinta sa te panichezi si sa te retragi. In jurul tau nu sint oameni care sa te sfatuiasca sau cu care sa vorbesti. Nu e o tragedie. Nu te sperii, nu te panichezi, nu faci atac de panica. Incerci tu singurel sa o introduci in viata ta, pe usa din fata, cu LUCIDITATE si BUN SIMT si fara sa ii dai conotatii divine si mai stiu si eu ce. In momentul in care trezesti diverse energii in tine, si nu stii unde sa te duci sau ce sa faci incearca sa vorbesti cu tine, ai sa descoperi ca un posibil bun-raspuns poate fi in tine. Nu cautati retete pentru ca nu exista – ce e bun pentru unul e foarte nociv pentru altul.
Pentru ca mi-am dat seama ca unii dintre voi studiaza psihologia,va rog sa-mi raspundeti la o intrebare pe care si mie mi-a adresat-o cineva,si nu am stiut ce raspuns sa-i dau.Este vorba de prietena mea care a avut o relatie de dragoste,foarte pasionala,o compatibilitate foarte buna,de mai bine de un an.Relatia s-a incheiat de curand,deoarece el nu o mai cauta la telefon,dar ii raspundea numai atunci cand ea il intreba daca se pot intalni pentru a se iubi.Si mai mult de atat,i-a spus ca se pot intalni doar pentru acest lucru,el fiind prins in diferite proiecte si intro continua criza de timp,Prietena mea i-a scris ca pentru astfel de intalniri,sa apeleze la o profesionista,si nu l-a mai cautat nici ea,dupa cum nu a mai cautat-o nici el.Asta s-a intamplat in urma cu douazeci de zile,ea sufera,si imi spune ca uneori simte ca din senin,o sufocare,disperare,ii vine sa planga,si se gandeste la el,chiar daca pana atunci,s-a ocupat cu alta activitate.Intrebarea mea este,chimia dintre ei fiind foarte evidenta(initial relatia a inceput ca o aventura,apoi s-a ajuns la un an si cateva luni),este posibil ca ceea ce simte ea sa fie numai durerea ei,sau poate sa simta si sentimentele lui?El este un tip care nu se joaca cu vorbele,si la ultima intalnire,inainte de a pleca,atunci cand ea i-a spus pentru a mia oara ca il iubeste,el i-a spus pentru prima data ca si el o iubeste pe ea.Continuarea,o stiti.
Empatia este un dar primit de la Dumnezeu; Persoanele empatice pot fi de doua feluri: cele care își folosesc darul empatiei în favoarea individului și acele persoane care îl folosesc împotriva acestuia; Cert este un lucru foarte important și anume că pe măsura ce ii aducem mulțumire și slava Lui Dumnezeu pentru acest dar neprețuit și totodată îl folosim în scopuri bune pentru suflete rănite pentru a le învigora, vom fi bine văzuți în ochii lui Dumnezeu, iar El va face ca darul sau sa inflorească intru noi pana la limite inimaginabile , abia atunci darul sau își atinge scopul și se poate manifesta necontenit într-a noastră ființa prea fără de știința .
Din ce am observat, persoanele religioase au o capacitate mult mai mare de empatie decat cele axate pe gandirea analitica, precum si o inteligenta emotionala mai dezvoltata. Dar… asta e cu doua taisuri, empatia lor e mai mult directionata catre cei din grup.
Andrei….ce cuvinte minunate! sunt intru totul de acord cu tine! EMPATIA este un dar divin, un har, AMIN! Fii binecuvantat vesnic! Am si eu o persoana de care m-am atasat ca de o mama (mama mea a murit cand m-am nascut, nu am cunoscut-o, nu m-a vazut niciodata), este un om bun, e asa micuta si slabuta, tare draga imi este…e medicul meu stomatolog. Am putut sa ii citesc o parte din suferinta sa care zace in sufletul ei…si ma gandeam ca si cum as fi eu o mama pentru ea, ma gandeam ca o sarut pe frunte si ii dau o binecuvantare…