Am fost saptamana trecuta la Bucuresti Business Days, invitat intr-un panel despre Antreprenor vs Manager vs Lider. Inainte de eveniment am avut un schimb de mailuri cu Mona Dîrțu (co-autoare a cartii “Cei care schimba jocul” – excelenta carte, daca aveti orice tangenta cu antreprenoriatul n-aveti voie sa o ratati!). In acest schimb de mailuri, Mona mi-a trimis niste intrebari foarte bune si, desi am vorbit si la Business Days despre unele dintre ele, m-am gandit sa reiau aici o parte dintre raspunsuri, cu niste completari. Sunt parte din viziunea mea legata de ce este si ce nu este antreprenoriatul.
Ce procent are fiecare dintre cele trei roluri (manager-lider-antreprenor) in jobul tau? De ce?
75% antreprenor, 25% manager. Manager a trebuit sa devin, in timp, astfel incat antreprenorul sa si apuce sa vada ce a construit. Altfel, as fi inceput cate un business in fiecare zi si l-as fi inchis in ziua doi. Managerul ancoreaza visurile antreprenorului, le face sustenabile. Din punctul meu de vedere, antreprenorul are viziunea si construieste sistemul. Managerul il preia, il structureaza, il organizeaza, creeaza procedurile si il duce la nivelul urmator.
Leadership-ul e mai degraba un catalizator atat pentru un manager cat si pentru un antreprenor. Spre deosebire de pozitiile de manager sau antreprenor, care intr-adevar necesita mindset-uri diferite, nu poti da On sau Off leadership-ului. E o calitate pe care o ai sau nu o ai si, indiferent de caz, asta se vede in tot ce faci. Sigur ca imi place sa cred ca sunt un leader, insa realitatea e ca nu eu sunt in masura sa spun asta despre mine, ci oamenii cu care lucrez sau am lucrat. Si nu, nu-i falsa modestie, modest nu sunt.
Impartaseste un truc personal care te ajuta sa schimbi rapid o “palarie” cu alta.
Ca antreprenor sunt foarte concentrat pe cine sunt eu, ce viziune am, unde mi-ar placea sa ajung, ce sa construiesc. Ca manager, ma intreb mai degraba de ce anume are nevoie sistemul pe care l-am construit / il conduc, pentru a fi competitiv si a face performanta.
Managementul este despre performanta si imbunatatirea sistemului, antreprenoriatul este despre ce vezi in afara sistemului (si ai putea integra, daca ai putea face abstractie de limitarile managementului). Pentru mine, ca antreprenor, managementul e de multe ori claustrofobic. Cand ma simt prea limitat, cand ma uit prea mult la resurse, imi dau seama ca azi sunt manager. Uneori e bine, alteori azi ar fi trebuit sa fiu antreprenor, asa ca inchid ochii si ma intreb ce ar face antreprenorul daca ar fi pe aici. :) E un exercitiu simplu de schimbare a mindset-ului care merge in 90% din cazuri.
In primii ani, cand incercam sa fac asta, ma ajuta sa am o lista cu 5-6 situatii prin care am trecut, si cum ar fi fost fiecare dintre ele gestionata de manager vs cum ar fi fost gestionata de antreprenor. Ma ajuta sa intru mai repede in pielea “personajului” potrivit. :)
Esti antreprenor, dar cochetezi si cu coaching-ul. In materie de self-coaching, ne poti povesti o situatie in care ai spus “nu” antreprenorului din tine si ai actionat ca un manager?
Ca antreprenor pasionat de coaching (si practician), cred foarte mult in oameni. Cred in potentialul lor si mai cred ca mare parte dintre ei pot fi mult mai buni decat sunt. Imi place sa cred ca am ajutat niste oameni sa creasca si din pozitia de antreprenor-manager, nu doar din cea de coach.
Problema este ca, de multe ori, ca manager ce trebuie sa faca performanta, nu iti permiti sa astepti ca oamenii sa creasca. Stii ca o vor face, vezi in ei potentialul, dar trebuie sa alegi sa ii dai afara fiindca, atunci, in acel moment, ar tine pe loc sistemul. Am fost nevoit sa fac asta de mai multe ori.
Ca manager, pana acum s-a dovedit intotdeauna a fi decizia corecta. Ca antreprenor pasionat de oameni si dezvoltare continua, a fost un esec de fiecare data.