Internetul, si mai ales “blogosfera” sunt pline, de oameni de o atat de proasta calitate incat imi repugna. Nu am sa inteleg niciodata cum gandesc si tind sa cred ca problema nu e puterea mea de intelegere redusa. Daca cineva poate, sa imi explice si mie ce se intampla? De ce singurul lucru pe care stiu (sau arata ca stiu) sa il faca unii oameni este sa atace si sa critice pe altii (a-list bloggers in cazul de fata)? Okay. Imi este usor sa inteleg de ce unii oameni critica si ataca mai des decat altii, in real life. Dar pe net? Cum poti sa-ti testezi consecventa lovind in continuare intr-un blogger? In viata reala e greu sa te abtii atunci cand ai acelasi loc de munca cu un om care te irita, sau cand esti obligat sa stai la aceeasi masa cu o anumita persoana. Dar pe net e usor. Nu iti place, nu il citesti! E la fel ca la TV. Daca toti cei care au o parere proasta despre OTV ar alege sa nu se mai uite (NEVER EVER) la Dan Diaconescu, probabil ca televiziunea ar avea mai mult de suferit decat daca toata lumea ar suna pe numere cu suprataxa sa ii injure.
Multora le place Nihasa. Eu cu el ca persoana nu am nimic, dar simt ca nu sunt in targetul blogului lui…nu imi place! Totusi nu il injur si chiar daca as face-o… nu as intra ca vita in fiecare zi sa spun aceleasi chestii. Si nici nu as pune post-uri la mine pe blog, care sa il injure pe el, fiindca astfel ii trimit trafic (mult-putin dar ii trimit) si eu nu vreau ca datorita mie sa aiba nici macar 1 vizitator in plus. A fost doar un exemplu. Cu Nihasa chiar nu am nimic, si nici cu traficul lui, DAR nu il citesc. E dreptul meu. La fel cum e dreptul lui sa scrie despre ce vrea.
Drepturile tale se opresc acolo unde incep drepturile mele. Eu am dreptul sa scriu, tu ai dreptul sa citesti, fiindca e un blog public. Daca renunti la dreptul tau e okay. Dar nu poti sa incerci sa ma faci pe mine sa nu mai scriu. Nu esti obligat sa imi vezi blogul in fiecare zi ca doar nu l-ai pus ca homepage.
Nu o apar pe Andressa fiindca e A-list blogger. Nici macar nu imi place cum scrie Andressa, mi se pare prea comerciala, si i-am spus asta. Dar o apar pe Andreea, ca om si ca prieten, fiindca nici un nesimtit nu are dreptul sa faca chestiile care se fac la ea pe blog. Iar ea este mult prea diplomata. Nu am sters niciodata un comentariu insa pot spune sigur ca astfel de comentarii le-as sterge instantaneu fiindca oamenii care vorbesc si se comporta asa, in ochii mei si-au pierdut dreptul de a imi mai citi sau comenta blogul. Pentru mine sunt doar niste frustrati…ZERO.
si eu am aceleasi probleme, dupe ce ca stiu 30 de cuvinte , dintre care 10 sunt injuraturi ma ataca zilnic, e dreptul lor sa-si exprime opinia, dar e si dreptul meu sa scriu , asa ca sunt nulitati in ochii mei, daca citesc e bine, daca nu , nu ma intereseaza
ca persoana publica/vedeta/jurnalist/scriitor (de blog)/ etc iti asumi riscul de a fi criticat. poate ca injuraturile sunt singura forma de critica/a-si manifesta dezacordul pe care o cunosc unele persoane….
mi se pare lipsit de sens sa stergi un comentariu. daca nu te intereseaza parerea celorlalti poti sa blochezi comentariile pe un anumit articol/blog si gata.
si vezi ca te cam contrazici cu drepturile alea ;) le are ori nu le are?
pt Bogdan:
1. Chiar sunt curios. Daca 5 zile la rand ar fi doua persoane care te-ar injura non-stop in comentariile blogului tau, fara sa motiveze asta in vreun mod destept, ce ai face? Okay. Nu ai sterge comentariile. Dar nu ai mai permite nimanui sa comenteze blogul sau un anumit post pt doi tampiti?
2. Nu mi se pare deloc lipsit de sens sa sterg un comentariu cu injuraturi (critica deloc constructiva). Poate ca nu vreau ca toti cititorii mei, cand intra sa imi citeasca blogul, la sfarsitul post-ului, sa vada o frustrare NEJUSTIFICATA a unui dobitoc.
3. Animalele nu citesc bloguri. Parerea mea.
4. Nu cred ca ma contrazic. Poate ca formularea a fost un pic nefericita: are dreptul sa citeasca, are dreptul sa critice,dar in momentul in care el intra in fiecare zi si lasa acelasi gen de comentariu nejustificat (de el) te poate face, cum e cazul Andressei sa te gandesti sa renunti la blogging. Deci te impiedica sa iti exerciti dreptul de a scrie. Si, cum spuneam, drepturile lui se opresc acolo unde incep ale tale. Cu alte cuvinte, NU MAI ARE dreptul sa faca aia pt ca, facand-o, mi-a atacat mie un drept.
Go Andressa, go! Cum sa te opresti din ceva doar din cauza unor nesimtiti?
Voi sunteti mai rau ca si presa care a vorbit 3 luni despre rapirea jurnalistilor din Irak.
S-a discutat si ras-discutat “cazul” Andressa in blogosfera. Cred ca ar fi cazul sa mergem mai departe. Iar la nesimtiti: “/ignore”.
Si ce inseamna “ignore” ?
Ignore inseamna sa iti vezi de treburile tale, sa nu bagi in seama asemenea insi care sunt ahtiati dupa atentie si trafic.
Cred ca mai mult doare asta decat 1 pagina de blog scrisa cu si despre “cazul” Andressa
[zic eu]
Probabil ca ai dreptate. Totusi, cred ca e mai important ca ea sa nu ii bage in seama. Eu nu am mai scris despre “cazul” Andressa pana acum desi m-am gandit de multe ori. Simteam nevoia sa spun si eu ce cred, mai ales ca nu am dat nume sau link-uri din care sa aiba ei de castigat. Si, da! Probabil ca daca toata lumea (dar TOATA lumea) i-ar ignora la un moment dat s-ar plictisi si ar realiza ca sunt penibili. Totusi, intrebarea este: vrem sa ignoram nesimtitii? sau vrem sa le dam peste bot? (realizez ca mai destept ar fi sa ii ignoram)
“vrem sa ignoram nesimtitii? sau vrem sa le dam peste bot? (realizez ca mai destept ar fi sa ii ignoram)”
Da. Dar nu toti vor sa fie destepti ;)
corect
andrei sa stii ca si animalele au drepturi! si da, cel mai intelept ar fi sa-i ignoram. numai ca nu intotdeauna reusesti sa fii calm si putem sa intelegem toti asta. te enervezi, stergi niste comentarii, mai scrii cate un post acid, injuri in gand :)
dar de aici si pana la a renunta e cale lunga. nu ti se pare o reactie exagerata? ar mai fi solutii (desi nu ma pricep foarte bine): facut blogul privat, sa blochezi comentariile, sau sa te inregistrezi ca sa poti comenta… pare mai mult un santaj emotional, de care o fata are uneori nevoie pentru a se simti apreciata/utila/iubita etc (sper sa nu gresesc, nu o cunosc deloc)
DOAR daca placerea scrisului a disparut trebuie renuntat!
iar suportul/sprijinul/solidaritatea/simpatia cred ca ar trebui aratate intr-un alt mod (un email, pe YM, la un suc/o bere etc) decat prin posturi si discutii interminabile in blogosfera.
Ba da, Bogdan. Mi se pare o reactie exagerata. Eu nu as renunta. In cel mai rau caz as apela la una dintre solutiile date de tine. Nu cred totusi ca e santaj emotional.
In ceea ce priveste solidaritatea, eu oricum am discutat de multe ori cu Andressa pe tema asta. Dar am vrut sa fac (oarecum) publica parerea mea. Poate sunt 2-3 persoane pentru care parerea mea conteaza si contribuie la o mai buna intelegere a “situatiei” din blogosfera.
e bine sa iei atitudine. si mie imi place sa spun ce gandesc deschis, sincer si direct. ar trebui sa fie mai multi asa!
nu inteleg de ce atatea atacuri prin blogosfera, caci nu e singurul “razboi”! ciudat… eu ziceam ca “internetul” e suficient de mare cat sa fie “loc” pentru toti!
Mda. Asta asa e. Nu e singurul razboi. Cred ca e vorba de invidie. Oricum, trist!