1. Azi ma asez pe o banca in fata muzeului Antipa. Vis-a-vis de mine, o alta banca, pe care stateau 3 persoane. O tipa de vreo 28 de ani cu un copil. Imi scot PDA-ul si incep sa imi organizez agenda pt zilele urmatoare, in timp ce asteptam pe cineva. Se aude copilul: “uite-l pe tata!”. Ma uit la kinder, kinderul arata spre mine. Zambesc. Zambeste si tipa. Tipul din dreapta mamicii nu zambea.
– Nu, mami; tata e aici langa noi.
– Ba nu! (aratand din nou spre mine) Ala e tata!!
Cum tipului inca nu i se parea amuzant, incep sa ma gandesc serios daca nu cumva ar fi mai bine sa ma ridic si sa imi vad de drum. :)
2. Ieri pe Calea Dorobanti. Aglomeratie. Merg pe trotuar iar din directia opusa vine un pusti pe bicicleta, tot pe trotuar, facand slalom printre persoane. Il vad, nu imi schimb directia.
Ajunge la 10 metri de mine si incepe probabil sa se gandeasca ca e posibil sa nu ma poata ocoli asa ca incearca sa incetineasca. Nu mai are timp, reuseste sa ocoleasca cu greu 2-3 persoane, dar exact cand ajunge in fata mea isi da seama ca nu are pe unde sa treaca. Pune frana insa e deja prea aproape, eu n-am unde sa ma feresc. Intra usor cu roata din fata in piciorul meu. Nu ma loveste prea tare insa imi ramane o urma mare de roata de bicicleta pe pantalonii de la costum.
Bicicleta s-a oprit, eu m-am oprit. Ma uit la el. S-a blocat, nu zice nimic, nici macar “scuze”. Se uita speriat cand la urma de pe pantalonii mei, cand la mine. As vrea sa-i zic ceva de dulce dar nu pot. Singura intrebare care imi vine in minte in cele cateva secunde cat a durat toata intamplarea este: “ce o fi patit pustiul asta de e acum atat de speriat?”
Zambesc si ii zic “nu-i bine! pe bune ca nu-i bine!”. Ma scutur putin pe pantaloni si merg mai departe, nu inainte insa de a ii mai arunca o privire. Tipul, inca putin socat, dadea din cap afirmativ. Aparent, si lui i se parea ca nu-i bine. :)
in cazul 1 cred ca de la PDA-u’ ala ti s-a tras…precis si tati aveau unul identic…
cazul 2 este unul…atipic :)
sau poate chiar eÅŸti tati-ul lui ÅŸi nu ÅŸtii tu :D
Si esti sigur ca pustiul din parc nu avea dreptate? :-P
eu am ocolit o batranica si am cazut fix pe “trottel”. vreo 4 saptamani nu am putut sa port fustita. genuchiul mi-a fost galben-verde-albastru. nici asa nu e bine. sa sti(i) !
p.s. cre` ca trebuie sa fi politicos ( instinctual ) cu toti potentiali(i) tatici – atunci cand esti inca un kind.
p.s. 2. iar tatici(i) …chiar si cei care nu stiu ca sunt tatici – au datoria morala de a incerca sa isi aminteasca toate “giumbuslucurile” pe care le-au facut candva , undeva…da,da !!!
aaa…si de ce parerea mea trebuie sa fie moderata ? ca doar nu suntem la quizshow. sau ? vezi ca lipseste un “n” !
:))
Stia copilul ce stia. Am vazut si eu o data o familie de 3, parintii amandoi bruneti (si aveau si tenul mai inchis la culoare), iar copilul blond, asa ca tot ce se poate.
In cazul 1, barza e de vina :)
Cred ca ai procedat bine in primul caz :)
amme: fiindca a fost primul comentariu pe blogul asta.
rast: era tare sa ma gandesc si sa zic replica asta atunci :)) atunci sa vezi fata de om nervos :))
pai, daca nu ma bagi in seama. a fost al doilea respectiv al treile comentariu. ma imbrac in rosu sau vin in latex pepita la urmatoarea vizita.
ceau.
aaa…acum observ. tu moderezi din placere. crezi ca te-am enervat putin ? bine ! pai, nu mai vin.
:)) atunci inseamna ca ti-ai schimbat adresa de mail cu care te-ai semnat, sau ai schimbat calculatorul de la care ai postat comentariile. Si din cauza asta ti-a bagat comentariul in moderare din nou.
Latex e okay. :)
Foarte bine ai facut ca ti-ai vazut de drum, se putea intampla orice in primu caz. In al 2-lea, probabil s-a intamplat mult prea rapid, iar copilul chiar nu stia ce sa zica sau cum sa-si ceara scuze :)
in primul caz, eu zic ca trebuia sa ii ceri un id de mess mamei. cat despre 2, bine ca nu a avut copilu bani de ateveu.
cristi: :)) nu era chiar copil, avea vreo 18-19 ani. Cu id-ul de mess nu stiu ce sa zic, parea sprinten taica-sau :)
Ia zi tu adevarul si nu ne mai lua pe ocolite :D . Care e treaba cu mamica aceea ? :)
Pai cred ca deja stiti voi mai multe despre ea decat mine. Hmm…o citi bloguri?! Da’ sotul ei o citi?! :))
:) :) :)