Hai sa va spun. Am un secret. Imi scot lucruri din memorie. Ma antrenez de vreo 2 ani si pot spune ca am ajuns sa stapanesc asta foarte bine. De exemplu, uneori ajung la intalnirea cu un client si inainte sa intru pe usa biroului scot PDA-ul sa imi amintesc cum il cheama. Partea misto este ca in acel moment incep sa fac conexiunile cu toate informatiile adunate despre el fiindca, evident, mi-am pregatit intalnirea cu o zi-doua inainte. That easy!
Nu fac niciun efort sa retin informatii pe care le pot gasi in cel mult 20 de secunde. Mi se pare inutil sa imi incarc memoria cu ele. Sunt mai relaxat, mai putin stresat decat as fi daca ar trebui sa tin minte atatea lucruri. Insa nu le uit complet, nici nu cred ca as putea. Pur si simplu le ascund intr-o “camera din spate”, o camera in care stiu ca intru rar.
Accesez informatia doar cand am nevoie de ea. E chiar eficient. Partea si mai tare este ca am inceput sa izolez la fel de bine si sursele stresului. Nu functioneaza la orice tip de problema, exista inca unele care nu ma lasa sa dorm noaptea, insa sunt semnificativ mai putine. Observ problema, o analizez si iau o decizie intotdeauna! Uneori decizia este sa mai astept cateva zile sa se mai aseze lucrurile, alteori imi dau seama ca nu o pot rezolva decat peste alte 2 saptamani, cand voi avea niste date in plus. Asa ca aleg sa mi-o scot din minte. Trec in agenda PDA-ului si gata. Am mintea mai limpede, creste creativitatea, creste flexibilitatea, creste viteza de reactie, creste nivelul de optimism.
Trei saptamani mai tarziu suna un reminder in care sunt scrie 4-5 cuvinte alese cu atentie astfel incat sa imi aduc aminte imediat despre ce e vorba si sa pot face rapid conexiunile si gata. Back in business. Regula e simpla: daca o informatie poate fi trecuta in agenda suficient de clar pt a fi inteleasa mai tarziu, ea nu are ce cauta in memoria mea.
Sigur, unii s-ar putea intreba:
– Ce se intampla daca mi se fura PDA-ul. Raspuns: are parola.
– Si daca o afla cumva? Mai are una!
– Daca il pierzi, cum mai stii ce ai de facut? Backup pe calculator.
– Daca il pierzi si pe ala? Backup lunar pe cd-uri. Altceva? :)
Intrebarea de baraj: procedez in felul asta cu orice tip de informatie? Evident ca nu. Evident ca exista lucruri pe care trebuie sa le pastrez in minte tot timpul. Bineinteles ca in unele cazuri, mai ales in ceea ce priveste oamenii, voi incalca regula asta cu zambetul pe buze. Si, evident, ceea ce functioneaza excelent pentru mine, s-ar putea sa nu functioneze pentru altii.
Partea foarte tare este ca se poate ajunge la nivelul asta si ca oricine o poate face. In rest, cred ca trebuie abordata aceeasi solutie ca in cazul seminariilor, speech-urilor la care participam, cartilor pe care le citim:
1. aflam o “reteta” sau o solutie care a functionat pentru altii
2. ne intrebam daca ar putea functiona si pentru noi
3. daca e nevoie (si de obicei e), adaptam solutia astfel incat sa fie okay si pentru noi
4. aplicam si vedem daca intr-adevar functioneaza si daca ne rezolva problema
Asadar, la mine functioneaza. Mai departe, e treaba voastra.
O să încerc şi eu, mai ales că am darul să reţin tot felul de detalii de care nu am deloc nevoie. Încă ştiu datele de naştere ale colegilor din generală, preferinţe de tot felul ale unor oameni pe care i-am întâlnit o dată-n viaţă sau imaginea de demult, foarte detaliată a unor oameni sau lucruri.
În schimb mi se întâmplă să nu ştiu de ce m-am dus într-o cameră. :P
Sa sperăm ca reminder-ul de pe telefonul meu o sa joace bine rolul de PDA si o sa fie eficient in a ma invata si pe mine cum sa-mpaturesc informatiile-n dulapioare ale creierasului.
O intrebare. Folosesti PDA-ul si ca telefon? Cercetez putin piata…
nu, mihnea. luasem in considerare si varianta unui smartphone cand mi-am luat pda-ul insa toate PDA-urile pe care le-am gasit aveau tastatura QWERTY mica si eu voiam fara tastatura, doar cu touchscreen.
folosesc un PDA Palm care insa e conectat non-stop prin bluetooth cu telefonul meu (un N73). Asta ca sa pot “forma” numerele de telefon direct de pe PDA. Insa de vorbit tot la telefon vorbesc.
Am priceput.
the secret of geniality was revealed.. ;)
imi spunea un foarte priceput programator despre mintea lui si modalitatea de invatare (m-a interesat chestia asta cand m-am confruntat prima data cu viitorul din tratatele medicale)ca functioneaza intr-un fel de sistem binar, asa cum ne-au predat aia la informatica. Scheme logice si algoritmi. Plus, citeam undeva ca si creierul sufera modificari morfologice in functie de ceea ce invatam. Acuma nu iti imagina vreun lob bonus, dar asa arata cercetatorii astia destepti.
Deci, grija ce sertarase si pe unde construiesti ;)
Sa nu zici ca nu ti-am zis!
ah, pai asta stiam :)
sunt perfect de acord; eu sustin de mult timp ca daca am avea suficienta rabdare si suficient timp am putea sa ne desenam viata intr-o schema logica si ar iesi foarte exacta.
Din multe puncte de vedere suntem suma deciziilor pe care le luam, deci viata n-ar trebui sa fie atat de greu de pus pe hartie, intr-un arbore decizional, adica exact ideea de algoritm care sta la baza oricarui sistem de programare.
Tu vorbesti de unul din principiile GTD-ului (http://en.wikipedia.org/wiki/GTD)asa mi se pare. Acum citesc cartea si pe langa faptul ca este interesanta promoveaza o metoda care este super eficienta. Astept cu nerabdare sa implementez sistemul.
PS: In cazul in care mai este cineva interesat sa citeasca GTD-ul si nu are rabdare/bani sa comande cartea de pe Amazon o am eu in format electronic :)
Bogdan, stiu ce zici, insa nu e chiar metoda GTD. Vlad Stan stiu ca foloseste GTD.
Partea cu eliberarea memoriei este asemanatoare. Dragos Roua a scris recent un articol interesant despre GTD: http://dragos.roua.ro/2008/01/15/getting-things-done/
Eu unul abia astept sa implementez :)
Uau, ai ajuns la nivelul asta, felicitari :) mai ai vcateva niveluri si ajungi la nirvana :P
Da, cred ca singura modalitate e sa tot incerci sa uiti daca stii ca poti obtine informatia de altundeva. Eu pana acum nu am reusit decat sa nu ma gandesc la ceva daca nu e momentul :) Ne mai straduim
E genial secretul :)
Desi abilitatea de a lua decizii este vitala, uneori aceasta ne poate dezavantaja. Prea multe situatii decizionale ne obosesc si ne distrag de la proiectele pe termen lung.
Chiar si atunci cand luam decizii amuzante ne obosim creierul, functiile cognitive fiind solicitate de fiecare data.
Fiindca simpla actiune de a decide poate cauza oboseala pe termen lung.
S-a constatat ca oamenii mai in varsta sunt mai receptivi la a retine si utiliza informatia care nu se asociaza imediat cu sarcina in care sunt implicati. Pastrand toate informatiile suplimentare si depozitandu-le in locul potrivit, ei devin mai dibaci in rezolvarea problemelor si dau sens expresiei “intelepciune batraneasca”.
Nu e cazul la Andrei :)
Fiindca la el nu e vorba de varsta :)
Eu inca folosesc agenda clasica :P
Same thing here! Lumea se uita un pic ciudat la mine cand ma vede ca bag tot timpu notite in smartphone sa nu uit unele chestii, dar e eficienta metoda. Nu ai multe pe cap si te concentrezi la situatia prezenta, ceea ce conteaza :D