Sigur ca in Romania nu prea se intelege cum functioneaza motivarea oamenilor. De fapt, cred ca nu se intelege nici macar utilitatea, dar asta e alta problema. Evident, aici nu ma refer la trainerii si firmele specializate care fac asta ci la manageri. Asa ca mai scriu si eu din cand in cand ce mai stiu si cred ca ar putea ajuta. Stiu ca sunt printre cititorii blogului oameni care se pricep si i-as ruga sa ma ajute cu completari, de cate ori simt ca e loc.
Una dintre greselile frecvente pe care le-am observat este aceea ca nu se face diferenta intre variabilele care motiveaza oamenii si asa numitii factori de igiena. Cu variabilele motivatoare nu cred ca trebuie sa insist prea mult. E vorba de factori precum: recunoastere, responsabilitate, posibilitatea de a avansa, realizari si chiar munca in sine. Da! Munca poate fi un factor motivator. De fapt, dupa parerea mea e unul dintre cei mai puternici.
Acum, factorii de igiena nu sunt chiar ceea ce suna a fi. Au un efect interesant si, deloc de neglijat. In momentul in care nu sunt prezenti, satisfactia scade si oamenii se demotiveaza. INSA in momentul in care factorii de igiena exista, motivatia nu creste spectaculos. Practic, sunt niste factori necesari dar care nu produc neaparat performante, singurele momente in care ei afecteaza performanta (in jos) fiind cele in care se simte lipsa lor.
E interesanta teoria fiindca, practic, propune doua axe in loc de una. In loc sa discutam de axa Insatisfactie-Satisfactie vorbim de:
1. Insatisfactie – Non-satisfactie
2. Non-satisfactie – Satisfactie
Asta inseamna ca, folosind factorii de igiena, poti aduce un om de la insatisfactie (adica “pe minus”) la non-satisfactie (adica “pe zero”) insa pentru a il trece “pe plus” (satisfactie) factorii de igiena nu mai sunt suficienti. Ai nevoie de factori de motivare.
Cativa factori de igiena sunt: relatiile interpersonale, conditiile de munca, securitatea muncii si… salariul
Pentru cei ce vor sa aprofundeze, teoria a fost lansata si sustinuta de Herzberg.