Cand construiesti sisteme diferite, ai nevoie de oameni diferiti. Uneori, rar, ii gasesti din prima. Alteori trebuie sa cauti. Dar chiar si atunci cand ii gasesti din prima, poti fi sigur ca va veni un moment in care drumurile se vor desparti. E normal sa fie asa, e sanatos si e matur sa se intample.
Atunci cand a venit momentul ca drumurile sa se desparta, unii oameni stiu sa o faca cu capul sus, demni si sa inspire respect. Altii tin neaparat sa faca praf tot ce au construit, fiindca e mai usor si mai comod sa gasesti carente la ceilalti, decat sa le recunosti pe ale tale. Apoi, se duc in alta parte si spera ca “astia de aici vor fi mai buni”. Si nu-s. Niciodata. Fiindca problema nu era a “astora”, ci a lor.

