Ma gandeam sa ma declar (public) fan “Romanii au talent”. Da’ stiti de ce? Nu fiindca e un show de divertisment misto, printre putinele lucruri la care ma pot inca uita la tv. Ci fiindca mi se pare ca e genul de emisiune care da sperante unui popor care are atat de multa nevoie.
Cand vad toti oamenii aia atat de talentati si, mai ales, oameni cu atata curaj de a se expune, ma bucur. Ma bucur fiindca mi se confirma ca in jurul meu, in tara mea, inca mai am langa cine sa lupt. Iar verbul “a lupta” nu e o exagerare, asa cum poate parea.
Pentru oamenii care cred in tara asta, a continua sa creada a inceput demult sa fie o lupta in adevaratul sens al cuvantului. Dar nu e o lupta cu tara, nu e o lupta cu autoritatile sau statul si nu e o lupta cu aia care incearca sa ne puna piedici, cum le place multora sa creada.
E o lupta cu mentalitatile inguste ale unor defetisti. Nu ma voi apuca sa dau exemple, insa daca ma injuri acum, se pare ca stii deja unul.