Desi nu am fost decat la 4-5 interviuri am citit foarte mult pe subiectul asta iar ceea ce am citit mi-a fost completat de experienta de a intervieva destul de multi oameni, mai intai intr-o firma de productie sisteme audio si, mai apoi, intr-una de software. M-am gandit ca nu ar fi rau daca as scrie aici o lista cu cateva sugestii de care eu as tine cont in momentul in care ar trebui sa ma prezint la un interviu.
1. Nu te duci la interviu fara sa ai temele facute. Cred ca e de departe cea mai frecvent intalnita greseala. Nu te duci la o firma la care vrei sa te angajezi si ii intrebi cu ce se ocupa. Nu te duci acolo si ii intrebi ce post ar putea sa iti ofere. E o chestie de bun-simt. Nimeni nu vrea sa angajeze pe cineva care habar n-are ce cauta acolo. Oamenii vor sa angajeze persoane care isi doresc cu adevarat sa lucreze in acea firma. Nu e atat de greu sa dai un search pe Google sau sa te uiti pe ministerul de finante pentru a iti face o idee despre firma care te-a chemat la interviu.
2. CV-ul. In mod normal CV-ul este examinat inainte ca tu sa fii chemat la interviu dar uneori ti se cere sa il aduci cu tine. Unii angajatori au obiceiul de a se uita pe el in timp ce te intervieveaza. In felul asta se pot lega de diferite aspecte pe care tu le-ai trecut acolo, in special pentru a te incuraja sa vorbesti liber, sa vada cum te descurci. Deci: treci in CV doar lucrurile relevante pentru postul la care ai aplicat. Sau le scoti pe cele care sunt in plus. Chiar daca tu ai 3 diplome obtinute la cursuri de contabilitate nu le bagi in CV daca aplici pentru un job in publicitate sau marketing. Nu numai ca nu folosesc la nimic dar chiar iti pot face rau. Angajatorul poate crede ca esti o persoana careia ii lipseste focusul sau ca, lucrand in contabilitate, nu esti destul de creativ pentru a lucra in publicitate, de exemplu. Pui in CV doar ce este relevant pentru postul respectiv.
3. In stransa legatura cu punctul de mai sus, inainte sa pleci cu CV-ul catre intalnirea de interviu mai uite-te o data peste el si incearca sa iti imaginezi ce ar putea sa te intrebe, plecand de la ceea ce ai scris tu acolo. Gandeste-te la niste raspunsuri destepte.
4. Trebuie sa ai un raspuns la intrebarea “unde te vezi peste 5 ani?“. Este oricum o chestie proasta faptul ca habar n-ai in ce directie te duci dar daca ii mai spui si angajatorului asta ai o mare problema. Si inca ceva aici: raspunsul cel mai destept pe care il poti da nu e: ma vad lucrand in firma dvs. E un “cliseu” si oricum nu il crede nimeni. Poti insa raspunde ceva de genul: mi-ar placea sa lucrez in industria X, unde X este exact industria in care activeaza firma la care incerci sa te angajezi. In plus ai putea sa spui si postul in care ti-ar placea sa lucrezi peste cativa ani, post care, evident, trebuie sa fie unul ceva mai sus decat pozitia pe care speri sa intri in firma.
5. Cand spui pozitia pe care ai vrea sa lucrezi fii atent ca nu cumva ca cel care te intervieveaza sa fie si el un angajat, exact pe pozitia pe care tu ai vrea sa ajungi. Sigur ca probabilitatea e mica dar eu stiu deja doua situatii. Pentru unele posturi e mai probabil sa se intample decat pentru altele. De exemplu daca ai aplicat pentru un post in Resurse Umane :)
Aici e bine de stiut ca interviurile pot fi tinute in felul urmator:
– de catre doi oameni – in cazul asta, de obicei, unul este omul de HR iar celalalt este managerul sau viitorul tau sef direct;
– de catre un singur om – in cazul asta poate fi ori omul de HR, ori managerul.
Daca e managerul nu trebuie sa iti faci mari probleme ca ai putea sa iti doresti exact postul pe care il are el fiindca, in majoritatea cazurilor, in Romania managerul = fondatorul firmei (mai putin in cazul multinationalelor). Ca sa afli daca omul din fata ta e cel de HR poti intreba daca dupa acel interviu mai urmeaza un altul. In 99% din cazuri nu omul de resurse umane are ultimul cuvant, deci daca spune ca va mai fi unul stii sigur ca nu el e managerul.
(va urma)
Interesante lucruri, la un singur interviu am fost pana acum, cred ca si ultimul:D. Intr-o oarecare masura m-am dus cu lectiile invatate, m-am documentat, am facut CV-ul cum aveau ei nevoie, asta asa din instinct, pe atunci nu stiam asa de multe ca acum. Totul a fost interesant, mici teste cu raspuns rapid si intrebare “unde te vezi peste 5 ani?”, nu stiam ce sa spun pe moment fiindca nu ma asteptam la o asemenea intrebare si nu am avut incotro, am spus adevarul:D, bine ca aveam planurile facute de mai demult. Am lasat o impresie foarte buna din ce mi-au spus ei, dar nu am reusit sa combin jobul cu facultatea si nu m-am dus.
Sunt curios care sunt si urmatorii 5 pasi :d.
Nr. 1 este foarte important.. trebuie sa îţi faci temele nu numai despre firmă, dar şi despre domeniul de activitate, industria în care activează, clienţi majori, parteneri, concurenţă, perspectivele de dezvoltare. Dacă vine vorba de aceste lucruri în timpul interviului, încearcă sa pui totul din perspectiva ta, în cuvintele tale, fără înfloriturile şi buzzwords care de obicei apar în rapoarte sau presă, dar limitează-te la a le prezenta ca provenind din surse de informaţie (poţi chiar să le menţionezi). Dacă ai lucrat în acea industrie şi ai informaţii privilegiate, nu le folosi ca atu, nu este nici profesional şi nici etic.
Despre CV, cred că este fundamental să îţi pregăteşti un resume adecvat poziţiei pe care aplici. Cele 30-45 de minute pe care le petreci făcând resume-ul să prezinte experienţa şi skills care se potrivesc cu poziţia dorită vor face diferenţa între tine şi alţi candidaţi. Nu uita că unele lucruri pe care ai vrea să le omiţi ar putea să fie de valoare pentru jobul respectiv. La un interviu un hiring manager, văzând experienţa în research, m-a întrebat dacă am articole publicate. I-am răspuns că da, am câteva. S-a uitat pe resume şi m-a întrebat de ce nu le-am pus acolo. I-am răspuns că nu mi s-au părut relevante şi că vroiam să ţin resume-ul la o pagină. A dat din cap şi a zâmbit şi mi-a spus că pentru el acele articole înseamnă ca mă descurc la technical writing, lucru destul de important pentru poziţia pe care aplicam.
La Nr. 5 am rămas un pic surprins de ceea ce scrii… cine s-ar duce la un interviu pentru o poziÅ£ie despre care nu ÅŸtie nimic?? E absurd, e o reÅ£etă pentru dezastru… chiar dacă eÅŸti angajat, în 2-3 luni o să îţi blestemi zilele pentru că urăşti munca pe care o faci, si de vină nu eÅŸti decât tu pentru că nu ai deschis bine ochii.
În ce priveşte identitatea şi funcţia celui care te intervievează, cred că este de bun simţ ca persoana respectivă să ţi se prezinte cu numele şi funcţia în companie. Altfel e de-a dreptul jenant, tu le dai un resume cu o mulţime de date personale şi ei nu se sinchisesc nici măcar să se prezinte? Dacă aşa ceva se întâmplă, ar trebui să îţi dea de gândit dacă vrei să lucrezi acolo cu adevărat. În plus, poţi oricând să ceri o carte de vizită, sau să întrebi respectuos cu cine ai de-a face. Precum am mai scris, mi se pare chestie de politeţe şi bun simţ.
N-am înÅ£eles prea bine ce ai vrut să spui cu faptul că persoana respectivă e angajată pe o poziÅ£ie similară cu cea pentru care intervievezi – dacă te intervievează, înseamnă că au nevoie de cineva pentru o poziÅ£ie neocupată, nu? Poate am înÅ£eles eu greÅŸit …
Interesant, aştept să văd celelalte 5 sfaturi :)
Andrei, tu glumesti in legatura cu punctul 5, corect? :)
Cred ca (estimare proprie) ca cel putin 50% din cei care isi cauta cu disperare un job aplica aiurea, pe aproape orice post la orice firma. Si atunci e normal sa nu stie nimic despre firma cand ajung acolo.
In ceea ce priveste faptul ca intervievatorul ar trebui sa isi spuna numele si functia ai dreptate. Totusi eu stiu cel putin 2 cazuri in care a omis (intentionat sau nu).
“dacă te intervievează, înseamnă că au nevoie de cineva pentru o poziÅ£ie neocupată, nu?”
Ce zici tu e corect. Eu am vrut sa spun insa urmatorul lucru: in exemplul dat de mine se presupune ca tu aplici pentru un post de junior HR executive (ce tare suna! :)) si ca esti intervievat de directorul de HR. Ziceam ca trebuie sa fii atent sa nu cumva sa ii spui ca peste un an ai vrea sa fii exact pe pozitia pe care se afla el, mai ales daca el nu are unde sa mai urce in ierarhie :)
Sper ca acum m-am facut inteles mai bine.
Nu prea glumesc :) Inteleg ca exista situatii in care daca esti disperat si cauti un job, oricare ar fi el, vei fi tentat sa aplici peste tot, fara discriminare.
Da, cred ca ai dreptate, marea majoritate a celor care sunt pe piata fortei de munca vaneaza pur si simplu o pozitie unde ei spera ca le va fi mai bine, indiferent de ce anume presupune acea pozitie. Inclin sa cred ca proportia e mult mai mare decat estimezi tu (poate undeva la 75-80%).
Ceea ce am exprimat era doar punctul meu de vedere. Eu cred ca exista insa oameni (eu ma numar pritnre acestia) care cauta exact lucrul pe care il vor, acolo unde se vor simti bine facand ceea ce fac, pentru ca o fac din pasiune, pentru ca au un plan pe termen mediu si lung pe care il ajusteaza periodic si iau masuri pentru a-si atinge obiectivele. Iar daca in 2-3 ani prioritatile mele personale se modifica si vreau sa fac altceva, sa incerc ceva nou, so be it, pe mine schimbarea ma motiveaza si ma face sa incerc sa fiu din ce in ce mai bun.
Da, nu o sa ii spui persoanei care te intervieveaza toate aceste lucruri, dar daca arati acea pasiune vei fi luat in considerare. De pilda, daca tu ai fi hiring manager si vrei sa angajezi pe cineva pe o pozitie, si ai de ales intre o persoana care are ceva experienta in domeniu dar e blazata si cauta doar un loc unde castiga poate ceva mai multi bani, sau are beneficii mai bune, si o alta persoana care poate nu are deloc experienta in domeniu, dar e plina de entuziasm si pasiune si vrea sa invete si sa se integreze in echipa ta… pe cine ai prefera? Eu unul as merge fara indoieli cu a doua persoana. Acea persoana o sa deprinda toate skillurile si cunostintele de acare are nevoie in 6 luni-1 an iar dupa aceea o sa fie un team member mult mai bun.
Nu uita ca suntem deja intr-o economie globala in care knowledge worker domina, iar skillurile sunt extrem de transferabile dintr-un job in altul (cu exceptia unora foarte specializate). Potentialul de mobilitate este enorm, iar loialitatea fata de firma este castigata, nu mai este un fapt implinit.
Inteleg ce ai vrut sa spui acuma, da, poate nu vrei sa ii spui persoanei respective in mod direct ca ii vrei pozitia :) Dar unele persoane care conduc interviurile pot reactiona complet diferit si nu ti-o vor lua in nume de rau..cine stie, in 3 ani pot fi plecati la o alta companie, pe o pozitie mai buna :)
:) Si eu as merge tot pe varianta doi. Ai dreptate.
Din pacate la noi inca nu se prea intalneste obiceiul de a citi un pic despre firma la care vrei sa te angajezi.
Si nu este o situatie intalnita la entry-level, ci am constatat asemenea situatii la interviuri de middle-management.
Am discutat despre acest subiect cu un om de afaceri englez, pe care l-am asistat la cateva interviuri. Era socat ca asa ceva se mai poate intampla. Imi spunea ca daca i se intampla asa ceva in Anglia, candidatul era descalificat din start. Aici, nu avea de ales decat sa treaca cu vederea.
Si nu, Andrei, niciodata sa nu omiti din CV!
Trebuie sa se faca clar diferenta intre lucruri relevante sau irelevante.
Lucruri irelevante:
– scoala generala
– media de absolvire ( a scolii generale, a bacului etc)
– cursurile la care ai asistat in facultate ( crede-ma multi trec asta in CV!)
– concursuri de frumusete/miss la care ai participat :)
Daca vrei sa faci un CV personalizat ptr un post anume si ai o experienta foarte diversificata, poti accentua aspectele ce tin de postul respectiv si doar sa punctezi restul. Dar nu omite!!!
Inca un aspect…estetic! Mare atentie ce poza atasati CV-ului. Nu, sa pui o vedere cu Sfinxul nu este o idee buna! Nici cu tine pe WC, in baie urmand sa te scufunzi in cada plina cu apa, la bustul gol, in cort, in tren, fumand sau privind spre soare. (toate aceste exemple sunt reale! nu glumesc deloc!)
Daca nu ai o poza decenta, nu pune!!!
Si da, lumea aplica la joburi la intamplare. Am clienti fideli, care aplica indiferent de natura jobului. Astfel, avand in aceasi perioada 5 proiecte in domenii total diferite, am cateva CV-uri care apar peste tot.
Un hint: unele site-uri de joburi arata angajatorului la ce alte joburi ai aplicat! In primul rand, nu da bine ca cel ce vrea sa-ti citeasca CV-ul sa fie nevoit sa faca scroll pe o lista interminabila ale aplicatiilor tale anterioare. In al doilea rand, daca vede pe aceasta lista un obicei de a aplica haotic, nu o sa ramana placut impresionat.
Am fost intrebata de multe ori care este raspunsul potrivit pentru intrebarea standard cu planurile de viitor.
Situatia discutata de voi mai sus, o consider mai degraba o lipsa de diplomatie, decat o greseala efectiva.
E normal sa iti doresti sa cresti. Atentie insa la ce iti doresti!
Cand raspunzi la o astfel de intrebare fii realist. Daca esti entry-level, nu raspunde ca peste 5 ani vrei sa ajungi manager general la o multinationala.
De asemenea, nu este bine sa raspunzi blazat, ca te-ar multumi tot postul de operator call-center pentru care aplici in prezent.
Iti poti evalua realist abilitatile si sa dai un raspuns care sa reflecte dorinta de a invata, de a te dezvolta.
Este un subiect extrem de vast! :)
Nu vreau sa comentez prea mult Ana-Maria fiindca se pare ca avem ceva opinii diferite. Un singur lucru vreau sa spun. Zici la un moment dat “Daca esti entry-level, nu raspunde ca peste 5 ani vrei sa ajungi manager general la o multinationala.”
Eu as raspunde fara sa ma gandesc ca vreau sa ajung manager general. Sigur, asta fiindca eu cred ca entuziasmul conteaza mult, fiindca eu cred ca daca esti entry-level pe jobul respectiv nu inseamna neaparat ca nu ai nici un fel de cunostinte sau experienta de viata si, in al treilea rand (sau poate chiar in primul rand) fiindca cred ca as fi in stare ca in 5 ani, cu dedicatie, munca si ceea ce stiu sa ajung EXTREM de sus chiar daca probabil nu manager general.
Am lamurit noi pana la urma ce inseamna entry-level si ce inseamna vise mari, fara un plan care sa duca la indeplinirea lor.
Articolele despre care ti-am vorbit le-am postat pe blog ( http://ama2675.blogspot.com/ ), pentru ca nu sunt sigura ca un link, fara a avea cont pe site-ul Cariere, functioneaza.
Lectura placuta!
Dap! Am cazut de acord prin telefon. Multumesc pentru link. :)