Prima parte, adica primele 5 sfaturi le gasiti AICI
6. Nu iti vorbi de rau fostul sef sau fostul loc de munca. Oricat de prost te-ai fi simtit acolo, oricat de nepriceput si arogant ar fi fost seful tau, nu e o idee prea buna sa ii spui asta celui ce te intervieveaza. Si noua firma va avea un sef si e foarte probabil ca persoana cu care discuti sa se gandeasca ca din moment ce ai improscat cu noroi ultima firma din care ai plecat, e destul de posibil sa faci acelasi lucru si cand vei pleca de la ei.
7. Spune-le cu ce i-ai putea ajuta tu pe ei, explica-le de ce au ei nevoie de tine. Stiti voi, “ask not what your country can do for you, but what you can do for your country” :). Nu te duce acolo intreband ce iti pot ei oferi, decat poate in cazul in care tocmai ai plecat dintr-un post de CEO la o multinationala. Nu spun ca nu ar trebui sa fii interesat de beneficii sau salariu, spun doar ca daca ai fi fost atat de bun incat sa iti permiti sa incepi interviurl prezentandu-ti cerintele probabil ca ai fi fost vanat deja de asa numitii “head-hunters”.
8. Intrebati tot ce aveti de intrebat cu privire la acte. Daca va face sau nu carte de munca, care e salariul net si care brut si in cazul in care semnati un contract, cititi-l !. Pot exista clauze de confidentialitate, de nonconcurenta sau care te obliga sa stai in acea firma o perioada minima de timp. Toate aceste clauze implica (sau ar fi normal sa implice) bani. Adica in cazul in care nu le respectati sunteti buni de plata, chiar daca nu ati citit contractul inainte sa il semnati (va amintiti chestia aia cu “necunoasterea legii nu te absolva de vina” ? :)
9. Nu te duce ca perechea vacii sa ceri un salariu de 20,30 sau 50 de milioane cand tu esti entry-level (adica nu ai niciun fel de experienta in domeniul respectiv)! Faptul ca esti inteligent si ai potential nu valoreaza chiar atat de mult cat iti imaginezi decat daca faci ceva. Sunt foarte multi oameni inteligenti si cu real potential care se pierd pe drum, din diferite cauze.
10. Invata sa spui NU. Oricat de ciudat ar parea sfatul, il consider unul dintre cele mai valoroase dintre cele zece. Chiar NU iti doresti sa te lasi purtat de val sau sa fii incapabil sa refuzi oferta daca crezi ca nu este cea care ti se potriveste. Si asta e valabil si in viata de zi cu zi. Inca nu imi vine sa cred cat de multi oameni nu au invatat sa spuna NU.
E adevarat ca uneori suna brutal, alteori nu prea iti vine sa spui din politete, fiindca persoana din fata ta a fost draguta sau fiindca iti ofera foarte multi bani. Oferta nu inseamna numai bani. E posibil sa te satisfaca din punct de vedere financiar si chiar sa fii foarte multumit de conditii si totusi sa nu fie exact ceea ce iti doresti. In acest caz, daca nu esti chiar disperat, parerea mea este sa spui “pas”. Va fi mai bine si pentru tine si pentru ei.
NU cred ca iti doresti sa ramai prins intr-un job care iti displace, indiferent de salariu sau conditii!
Cam astea au fost sfaturile :) sugestiile mele. Sunt convins ca mai sunt persoane care m-ar putea completa. Chiar va rog sa o faceti!
asa asa ;) vad ca te-ai corectat repede :P
:) De cand am scris postul m-am corectat
As mai indrazni sa adaug o sugestie.
Eu personal nu am intalnit-o pana acum, desi eu am pus-o in aplicare cand am fost eu cea care a fost chemata la interviuri. Si stiu ca asa este recomandabil sa se faca: dupa interviu, este frumos sa trimiteti un mail de multumire si de reafirmare a interesului pentru postul respectiv.
Este o modalitate de a reaminti angajatorului de tine, arata interesul pentru post…si da foarte bine :)
Ana Maria a atins un punct nevralgic … extrem de important intotdeauna, e sa follow-up cu o nota de multumire, un email sau chiar o scrisoare. Cine stie, poate fi gestul care face diferenta intre tine si celalalt candidat la fel de bine plasat, in afara de faptul ca e politicos si de bun simt.
In plus, incearca sa anticipezi intrebarile la care te poti astepta, antreneaza-te cu un prieten sau membru de familie, raspunzand cat se poate de serios si ia in considerare feedback-ul pe care il primesti de la ei.
Mentine o atitudine pozitiva, permanent si uita-te la fiecare interviu ca o oportunitate de a invata, de a te cunoaste mai mult si pe tine insuti. Chiar si esecurile sunt lectii extraordinare.
Nu uita ca la interviu nu numai tu esti cel intervievat, dar si tu intervievezi pe cei cu care intri in contact… incearca sa afli cat mai mult despre firma, despre filozofia lor, despre atmosfera la locul de munca, despre politicile lor, despre cum este evaluata performanta si ce perspective de crestere personala si profesionala iti ofera acel job.
Nu neaparat legate de interviu, dar cat de cat pe subiect:
Mentine o retea de cunostinte si relatii prin care sa ai contact cu ceea ce se cheama “piata ascunsa”… majoritatea pozitiilor bune nu ajung in ziare sau pe internet, dar un pranz cu o cunostinta poate sa iti aduca informatii despre o pozitie la care visezi si, de ce nu, sa aduca CV-ul tau in fata ochilor care trebuie sa il vada.
Un alt lucru pe care il recomand, in special celor care au mare incredere in ei insisi…porneste-ti propria afacere… e greu stiu, cere timp, determinare, poate si ceva bani, dar satisfactiile oferite sunt incomparabile. Nu exista MBA in lume care sa te invete lucrurile practice pe care ai sa le inveti in primii 2 ani ai firmei tale.
Andrei B: :) Ce zici tu cu propria afacere e genial. Din pacate nu e chiar asa usor si asa cum ai zis si tu, cere determinare.
Ceea ce putini inteleg este ca nu au sa aiba nici unde, la nici o companie, mica sau mare, privata sau nu (ok, o sa fac totusi o exceptie, dar o las pentru mai incolo), aceleasi satisfactii pe care o sa le aiba construind ceva prin propria munca.
Iti faci programul pe care il vrei, nu trebuie sa fii la servici cand te vrea seful, iti faci politicile pe care le vrei (atata timp cat esti cinstit cu tine, cu clientii si colaboratorii), ai o flexibilitate incomparabila in a alege ce anume vrei sa faci din punct de vedere al afacerii, poti inova si crea, poti creste, poti impune tu cultura pe care o doresti in loc sa lasi un sablon al unei corporatii sa te anchilozeze, rezultatele se vad imediat si nu trebuie sa te zbati sa fii observat, sa ti se dea credit, etc, etc, etc.
Parti negative sunt destule, dar pentru cei in segmentul 20-30 si ceva de ani, daca nu o faci acum cand esti dispus sa iti asumi anumite riscuri, atunci cand? Cand o sa ai familie si copii? Cand o sa fii deja confortabil cu un venit relativ sigur si o pozitie calduta? Nici vorba!
E mai usor pentru cei care au vazut deja ce inseamna sa lucrezi intr-o firma, ce inseamna sa nu lucrezi pentru tine, sa fii practic intr-o cusca, robot cumintel care produce doar pentru cei care iti platesc un salariu.
Bineinteles.. ce te faci daca esuezi? Inveti! Tragi invatamintele necesare, si o iei de la capat.. ai deja o enorma experienta pe care altii nu o sa o aiba niciodata.. si daca chiar ai obosit (sper ca nu,totusi) e oricand loc in lumea corporatiilor pentru cineva cu skillurile si experienta ta… garantat!
As fi multumit daca o singura persoana citind ce am scris mai sus o sa isi zica: stii ce? am sa incerc sa pornesc pe cont propriu, poate ca merita.
Si acum exceptia de care vorbeam la inceput – ei bine, daca ai sansa sa lucrezi pentru o fundatie sau organizatie non-profit unde ceea ce faci conteaza, schimba lumea din jurul tau si lasa in urma o lume mai buna decat cea de ieri… atunci go for it! Nu se compara multumirea sufleteasca pe care ai sa o ai cu nici o satisfactie materiala sau profesionala in orice cariera stralucita ai avea. In loc sa fii Bill Gates, lucreaza pentru “The Bill and Melinda Gates Foundation” ;) cred ca deja cei care citesc incep sa isi faca semne singuri cu degetul la tampla “tipul asta e sarit de pe fix” … heh, nici nu stiti ;))
“E posibil sa te satisfaca din punct de vedere financiar si chiar sa fii foarte multumit de conditii si totusi sa !!!fie exact ceea ce iti doresti. In acest caz, daca nu esti chiar disperat, parerea mea este sa spui “pasâ€.”
am vazut in primul schimb de comentarii ca e vorba de o corectare…
as zice ca s-a omis totusi un “nu” mai sus:)
Vio: Corect, corect. Mersi ! :) Corectez