Si daca …?

In ultimul timp am postat cam multe intrebari pe blog. De cand ma stiu imi pun multe intrebari doar ca in ultimul timp se pare ca gasesc din ce in ce mai putine raspunsuri. Si culmea este ca majoritatea intrebarilor nu sunt retorice (sau cel putin nu sunt menite a fi retorice :) ). Cred ca cel putin o parte dintre cei ce imi citesc blogul stiu cum e sa te simti sufocat de intrebari. De fiecare data cand faci (sau vrei sa faci) o alegere iti vin in minte 10 intrebari, cea mai tare dintre ele fiind “si daca …?”. Cred ca mi-ar placea ca, cel putin in viata asta, sa nu fiu nevoit sa iau unele alegeri “cu inima” si altele “cu capul” sau macar sa mi se spuna ce sa folosesc pentru fiecare decizie in parte. Citeam undeva ca un copil de 4 ani pune, in medie, 437 de intrebari pe zi, ceea ce ar trebui sa ma faca sa ma simt bine. Si totusi, nu se intampla, fiindca ma intreb: Oare si eu eram la fel? Si daca intr-adevar eram, de ce m-am schimbat? De ce ma intreb mai putine? Oare din cauza faptului ca au fost prea multe intrebari carora nu le-am gasit raspuns? Dar daca nu eram la fel?