fbpx

Predispozitie si potential

Nu cred foarte tare in noroc. Ba as zice ca nu cred chiar deloc. Experientele prin care am trecut m-au facut sa cred ca tot […]

30/03/2012
1 min read

Nu cred foarte tare in noroc. Ba as zice ca nu cred chiar deloc. Experientele prin care am trecut m-au facut sa cred ca tot ce ni se intampla presupune o anumita doza de predispozitie si foarte multe doze de decizii luate de noi sau de subconstientul nostru, care intelege de obicei mai bine decat noi ce ne dorim deep inside.

Discutiile despre oameni care au reusit fiindca au avut noroc ma amuza teribil si ma fac sa imi pun intrebari mai degraba in legatura cu cei care ii caracterizeaza ca fiind norocosi. Adevarul (al meu, evident) este ca unii oameni isi traiesc viata asa cum ar trebui, by default, iar altii o prind mai greu.

Si mai cred ca viata nu-i corecta, cel putin nu in sensul in care noi, ca societate, privim acum corectitudinea. Nu pornim de pe pozitii egale, asta-i cert, insa incep sa fiu din ce in ce mai convins ca pornim cu potentiale egale. Plecarea de pe o pozitie inferioara e mai degraba o predispozitie. Exploatarea potentialului tine mai degraba de decizii si lipsa de decizii.

In ultimii ani am disecat si facut praf mare parte din conceptele self-help-iste americane care mi-au fost atat de utile in primii ani de dezvoltare. Mare parte dintre ele sunt intr-adevar niste prostii, cel putin pe termen lung. Printre cele ramase insa, e in continuare cel care spune ca putem fi orice ne propunem sa fim si ca singurul motiv pentru care unele lucruri sunt imposibile e acela ca noi am decis sa fie imposibile.

Categories:
Tags:

Abonează-te la ZeroPlus Insider

Vei avea acces la insight-uri utile într-un proces de schimbare, informații de culise legate de ce pune la cale (inclusiv workshopuri pe care le anunțăm doar pe mail), recomandări de cărți și altele.

Andrei Rosca

Conversations 9 comments

Let's start a personal, meaningful conversation.

Example: Practical philosopher, therapist and writer.

 

Intotdeauna am spus ca norocul este o distilare fina a experientelor anterioare, la care adaugi decizia rapida derivata din suma lucrurilor care le traiesti. Adica daca stii ce vrei, recunosti repede si iei decizii bune, astfel incat ar putea fi catalogat ca “noroc”.

100% de acord cu egalitatea de sanse si poate de aceea sunt mai apropiat cultural de societatea franceza decat de cea americana in ce priveste absenta multor “motivationale yes you can”.

 
Andrei Roscasays:
Relevant commenter background or experience:Author

De acord cu tine. Cred totusi ca francezii s-au distantat de “yes you can” mai degraba din considerente care tin de nationalism. Ma rog, asta nu schimba cu nimic faptul ca e posibil sa fie mai fericiti. :)

 

Viata nu este corecta si nici nu trebuie sa fie. Si nu ne este datoare cu nimic… Norocul este o gluma pe care o cred altii despre tine, atunci cand nu vad prea departe si nici prea adanc. Mi s-a spus de un miliard de ori ca sunt norocoasa si curajoasa si am zambit amar. Cu cat muncesc mai mult (infernal de mult uneori) si iau deciziile bune, cu atat sunt mai “norocoasa”. Iar curajul este si mai prost inteles: daca ma arunc in viata, uneori nebuneste, asta nu inseamna ca am curaj, ci doar ca fac un research despre mine.

 
Andrei Roscasays:
Relevant commenter background or experience:Author

Ioana: da, si la mine la fel, cu cat muncesc mai mult, cu atat sunt mai norocos. :))

Radu: thanks

 

Bate spiritualitatea la usa ;)

Stii cum era povestea din Alchimistul, atunci cand tu esti aliniat cu menirea ta pentru care ai luat viata pe acest Pamant, universul iti va aduce in fata elementelele ajutatoare pentru a-ti indeplini propriul tau drum.

Nu le poti spune noroc, pentru ca are o conotatie de om lenes, care nu face nimic si da peste ceva din gresala. Mai degraba le poti numi sincronicitati. Exact atunci cand ai nevoie de ceva, primesti un mesaj de undeva, sau o idee ce te va ajuta sa gasesti acel ceva.

Asa ca e bine sa ramanem deschisi la toate posibilitatile …

 
ionutsays:

Da, ne construim fiecare asa cum putem si cum invatam…nu trebuie sa fie mare filozofie,nu?

 

Mi se pare o contradicţie în termeni a vorbi de decizii luate de subconştient, cel care (ar) înţelege mai bine decât noi ce vrem. Uzual, i se spune „intuiţie” dar cred că a accepta faptul că la baza unei alegeri stă ceva în afara raţiunii (o formulare care, desigur, poate fi susţinută), introduce în această discuţie ceva magic, ceva care este dar nu-l putem descrie. Iar din acest punct cred că i se poate permite şi unui alt termen situat şi el în afara explicaţiei raţionale – „noroc” – să aibă drept la existenţă. Formulat altfel, mai general, întâmplarea are şi ea rolul său în realitate. Sfera a-raţionalului din existenţă poate fi permanent redusă dar niciodată eliminată complet.

Link copied to your clipboard
Andrei Rosca

Articole scrise recent

TRECI
(SAU ITI DORESTI SA TRECI)
PRINTR-O SCHIMBARE?

Dacă te întrebi în ce măsură te pot ajuta să deblochezi o situație în care te afli acum, scrie-mi pe [email protected]



Featured Articles

Uncategorized19/02/2006

Cea mai importanta resursa

Faceam acum ceva timp un calcul, suparat pe obiceiul cuiva de a dormi mai mult decat sta treaz. Diferenta, din punctul meu de vedere, dintre […]

Uncategorized19/02/2006

Ciobanii si cinematografele

Am fost sa vad un film ieri la Hollywood Multiplex. Cu aceasta ocazie mi-am reamintit cate ceva despre ce inseamna respectul pentru cei din jur, […]

Uncategorized19/02/2006

Despre vise, scopuri si succes

Cred ca unul dintre lucrurile care face ca oamenii sa poata fi impartiti in doua categorii – oameni de succes (in afaceri, dragoste, cariera sau […]