Am sa va rog sa va uitati la filmuletul asta. In special cei care l-au tot injurat pe Paler fara sa fi citit vreodata 2 randuri scrise de el. Si spuneti-mi ce credeti.
Poate va dati seama ce a pierdut Romania
Am sa va rog sa va uitati la filmuletul asta. In special cei care l-au tot injurat pe Paler fara sa fi citit vreodata 2 […]
Categories:
Tags:
Abonează-te la ZeroPlus Insider
Vei avea acces la insight-uri utile într-un proces de schimbare, informații de culise legate de ce pune la cale (inclusiv workshopuri pe care le anunțăm doar pe mail), recomandări de cărți și altele.
Conversations 16 comments
Link copied to your clipboard
da… ce trist :(
am gresit, andrei
Marius: E trist ca multi l-au cunoscut tarziu
“Am uneori tentatia sa zic ‘mi-e jena, mi-e rusine sa recunosc ca sunt roman’. Nu mai cred in nimic. Sunt foarte trist. Un om normal are o singura patrie, restul sunt tari. Cred intr-o Romanie personala, care nu stiu daca a existat sau va exista; destinul meu este aceasta Romanie personala.”
Nu cunosc omul de literatura Octavian Paler; poate voi fi judecat. Dar cred ca Romania a pierdut un pilon de sustinere. Si l-a pierdut din inconstienta.
Imi venea sa arunc televizorul pe geam cand am vazut oameni politici beneficiind de imaginea de a fi alaturi de lui Paler decedat; mi s-a parut nesimtire, mi s-a parut jigodism. Sa nu iti pese deloc de ce spune un om, iar apoi sa te arati grijuliu si pasator cand el moare… “Mi-e scarba”.
Merci pentru film.
impresionant
tot ceea ce pierdem …
parerea mea: pierdem ceea ce ar fi putut spune, crea, inventa, influenta… in viitor. ceea ce paler a spus, creat, inventat si influentat nu este pierdut. si asta este frumusetea: toti ajungem la 3 metri sub pamant, putini reusim sa lasam ceva semnificativ in urma.
paler a lasat si prin asta ramane cumva nemuritor. aviz amatorilor ;)
Abia acum auzim cuvintele domnului Paler. Moartea i-a dat posibilitatea înÅ£elegerii…
Am pierdut un om, am pastrat valoarea cuvintelor si invataturii lui. Andrei, multumesc pentru aceste momente pentru ca ma pot intoarce aici sa le revad.
Chiar nu înţelgeam de ce eşti aşa trist că a disparut un om pe care nici nu l-ai cunoscut. Culmea ca şi la Noaptea Bloggerilor nu prea era nimeni de acord cu tine. Ca o persoană care nu a citit sau nu a văzut nici o emisiune de-a lui Paler, cum sunt, filmuletul de mai sus mi-a fost suficient să îmi dau seama că toţi cei care pretind că ştiu anumite lucruri, e bine să se abţină când vine vorba despre un asemenea om.
Cum spune şi Adela, păstrăm valoarea cuvintelor si învăţăturilor, chiar trebuie citit şi Paler că spune multe.
Sunt unul din cei care l-au intalnit pe Paler, in postura de demnitar comunist, incadrat cu abilitate in sistem. Nu stiu sa fi facut vreun vreun rau mare cuiva, dar stiu oameni care ii erau aproape si carora nu le-a intins o mana de ajutor cand putea sa o faca.
Aceeasi abilitate i-a permis ca, imediat dupa 1989, sa nu fie amintit ca membru al Comitetului Central al PCR, stigmat de care a avut parte Radu Beligan, de exemplu.
Apreciez talentul condeierului Paler, dar – cu regret – nu l-am respectat pe omul care, pana la adanci batraneti, nu si-a slujit decat propriul interes.
Regret ca fac nota discordanta fata de cei care ii admira cuvintele mestesugite.
Zic alaturi de toti ceilalti: Dumnezeu sa-l ierte!
E dreptul tau, Sorin. Mie putin imi pasa de chestiile astea. Octavian Paler pe care il stiu eu a fost un om de o calitate exceptionala si un scriitor exceptional.
Iarta-mi indiscretia, Andrei. Spui ca l-ai cunoscut pe Paler CA OM si ca scriitor. Ai avut prilejul unor contacte personale sau profesionale cu omul Paler, in afara unor manifestari publice?
Ca scriitor l-am admirat si eu. Ca om, deloc. Poate gresesc. Ai argumente sa ma contrazici?
Evident, trebuie acceptat si punctul tau de vedere “putin imi pasa de chestiile astea”. Dar, prin extrapolare, ajungem la: putin imi pasa despre trecutul, prezentul si influenta lui Dan Voiculescu asupra evolutiei Romaniei.
Am fost la Paris in timpul recentelor alegerilor prezidentiale. Incendierile de anul trecut i-au invatat pe francezi ca trebuie sa le pese de multe lucruri pe care le tratau cu usurinta, inclusiv de formatorii de opinie.
Mi-am permis aceasta revenire pentru ca iti admir, de cele mai multe ori, implicarile si mesajele, dar mai ales pentru ca “nu-mi pasa” nu-ti este caracteristic.
Multumesc pentru aprecieri, Sorin. Am spus, in mod special, in mesajul de mai sus, “Octavian Paler pe care il stiu eu”. Nu l-am cunoscut personal. Ca scriitor este evident dupa ce l-am “judecat”. Ca om l-am judecat dupa aparitiile la tv si, poate din aceasta cauza, e posibil sa fi gresit.
Prin acel “nu-mi pasa” am incercat sa fac in asa fel incat sa nu intru intr-o polemica pe tema asta. Nu vreau sa ma cert cu nimeni in legatura cu Paler. Si vreau sa il tin minte asa cum l-am perceput eu.
Am mai spus asta si pe alte bloguri, in cateva discutii: mie nu mi-a gresit cu nimic deci nu imi cereti sa dau cu pietre in el. Ba, mai mult, cred ca m-a ajutat cu multe.
Am urmarit si eu ceea ce a spus paler.
Din pacate mi se pare un om infrant. Sunt trist ca un om cu o asa forta a gandului a devenit spre sfarsitul vietii disperat. Un om infrant si disperat.
Sincer, cred ca paler nu poate constitui pentru noi un model de viata. Nu trebuie sa ajungem la sfarsitul vietii noastre infranti si disperati. sa ajungem in situatia de a nu mai crede in nimic. Paler a incetat sa mai creada in ceva.
A fost intrebat daca chiar nu mai crede in nimic, daca nici in dragoste nu mai crede. Aaaahhhh uitase dragostea si a afirmat cu o nesiguranta trista ca mai crede in dragoste. Dupa care revenea cu incapatanare la fraza: “nu mai cred in nimic”.
S-a incapatanat ca spre sfarsitul vietii sa ajunga in situatia de a nu mai crede in nimic.
Dumnezeu sa-l ierte!
Bogdan,
Mizantropia nu i-a permis sa se increada in mai multe! Infrant e mult spus! Resemnat ar suna poate mai neutru si mai putin vehement. Si, de ce nu, impacat…
nu l-am pierdut ; il regasim mereu , regasindu-ne pe aici …iar mai tarziu prin alte dimensiuni