Sunt (in mare parte) de acord cu Adi. Romanii se impart in prezent in doua categorii. Cei carora nu le pasa de Romania in niciun fel, fiindca nu se simt romani din niciun punct de vedere, sau nu se simt PUNCT. Si cei care sunt patrioti pana in maduva oaselor, care pun mana in dreptul inimii cand trece armia romana si care si-ar da, probabil, viata pentru tara…odata pe an, pe 1 decembrie. Ce mi se pare insa ciudat este ca, printre cei din a doua categorie, vad oameni care 364 de zile pe an injura Romania. Cei care nu fac afaceri in Romania fiindca nu se poate. Cei care nu vor sa lucreze in Romania pentru ca e o tara de ra*at care nu ii apreciaza la adevarata valoare (whichever that is). Cei care maine ar pleca din tara si ar lasa totul in urma, daca ar avea ocazia. Si acum, pe 1 decembrie, ii loveste dragostea de glie.
Eu iubesc Romania. Nu stiu daca mi-as da viata pentru eu. Probabil ca nu, fiindca asta ar presupune mai mult curaj decat am. Dar stiu ca nu am sa plec de aici indiferent ce s-ar intampla fiindca am incredere ca lucrurile se vor schimba. Stiu ca Romania, ca orice alta tara, inseamna in primul rand “oameni”. Buni, rai, muncitori, lenesi, hoti, luptatori, invingatori, invinsi, oameni. Citeam in mai multe locuri ca peste 75% dintre tineri ar pleca si maine din tara daca ar putea. Si nu s-ar mai intoarce. Eu ii consider lasi. Nu vad in ei nici macar romanii care fugeau in munti. Fiindca ei aveau de gand sa se intoarca. Mi-e greu sa accept istoria Romaniei asa cum e ea prezentata, vazand sobolanii cum fug din barca pe care odata pe an o vad Fregata.
E mai usor sa spui “in Romania totul e pe dos” (ceea ce, in momentul de fata, nu e departe de adevar) decat sa incerci sa faci ceva in privinta asta. Gandhi spunea “you must be the change you want to see in the world”. Vrei sa fii respectat? Respecta! Vrei sa fii injurat? Injura!
Probabil ca asta nu va schimba Romania peste noapte dar s-ar putea sa schimbe pe cativa dintre oamenii din jurul tau si eu cred ca asta conteaza.
Eu sînt de acord cu ultimele două paragrafe. ÃŽn privinÅ£a împărÅ£irii românilor pe categorii, am mari reÅ£ineri. România nu e BucureÅŸti, sau Clujul, sau IaÅŸul ori ConstanÅ£a ori Craiova. UÅŸor de făcut generalizări ÅŸi de pus etichete. Mă tem că eÅŸti nedrept cu un număr mult prea mare de oameni. Sîntem, pînă la urmă, 22 de milioane. Cei cu cetăţenie. Că de-ar fi să ne numere pe toÅ£i am fi mai mulÅ£i. AÅŸa că mi se pare pripită împărÅ£irea ta pe baza a… cîţi români cunoÅŸti cu adevărat? Pascal spunea că orice greÅŸeală începe cu o generalizare… MulÅ£umesc pentru citatul lui Mahatma. Eu ÅŸtiam doar de afirmaÅ£ia lui că “scopul trebuie întotdeauna să coincidă cu mijloacele”.
Ai dreptate. Am exagerat un pic. Probabil ca nu trebuia sa generalizez doar ca sunt foarte multi oameni care pot fi impartiti in cele doua categorii. Cred ca mai mult de jumatate. E adevarat insa ca nu toti sunt asa. Nici nu ar avea cum. Daca as crede cu adevarat ca nu exista si alte tipuri de oameni nici nu mi-as mai scrie aici parerea fiindca as fi sigur ca nu intelege nimeni. Ceea ce nu e adevarat
foarte adevarat. foarte clar si concis. innebunesc auzind pe toata lumea in jur urland la hotie si coruptie dar mergand fara bilet si dand spaga la politia rutiera (stiu ca generalizez, iar, dar nu mi se pare normal sa fie scuzate ‘alunecarile’ mai mici – nu exista asa ceva).
nici eu nu vreau sa plec. vreau sa mai plec la studii, vreau sa-mi permit sa-mi fac un weekend in europa odata la 6 luni cu ryanair-ul, dar nu vreau sa ma mut.
fac parte din generatia care nu a trait comunismul, care il stie din carti nu din amintiri. nu stiu daca, in final, e un handicap sau un noroc. eu cred ca e un noroc si o trambulina pentru a face ceva.
Nu suntem 22 de milioane. PopulaÅ£ia recenzată este… Altfel spus greÅŸeală de gândeală. Citeam chiar acum câteva minute că administraÅ£ia SUA introduce în testul de naturalizare a emigranÅ£ilor legali sau ilegali întrebări referitoare la istorie.
Eu resimt România ca o ţară cu cel mai idiot raport preţ / calitate la orice produs sau serviciu. Adică dincolo de orice scală raţională.
Sau Å£ara lui ‘fii hoÅ£ că-Å£i cumpără mama puÅŸcă’.
Care-s hoÅ£ii ÅŸi care-s vardiÅŸtii. Că pe ăia de se indeasă la sarmale ÅŸi vin free ….
Andrei, idealisti sau luptatori, nici unul din noi — cei multi, tineri si nicidecum lasi — nu putem inca schimba o tzara sortita esecului de unii care o conduc. :-(
Atata timp cat deciziile majore se iau inca de catre fosti securisti, parlamentari corupti sau prea indiferenti, care au ce manca & bea si nu duc grija zilei de maine, NOI — cei mici & multi — nu putem sa exercitam decat actiuni benefice limitate. Directia o dau tot altii. :-(
Da, eu sper intr-un viitor mai bun si vreau sa fac ceva pt tzara asta. Dar ma izbesc de indiferenta, lasitatea & rautatea co-nationalilor mei. Si nu vad pe nimeni care sa stranga o gashk de tineri cu vise & dorinte de schimbare si s-o motiveze spre actiuni concrete. :-( Inca astept..
Ma deranjeaza cei care dau România exemplu negativ de câte ori au ocazia.
Eu cred că fiecare poate schimba ceva în bine. Putem să ne strângem resturile după o distracţie, putem să denunţăm un jandarm sau un judecător corupt etc.
Uite, Diana, Gabi are dreptate. Exact asta cred si eu. Ca schimbarea o putem face si noi, incepand cu lucrurile mici. Poate ca deciziile majore se iau inca de securisti, asa cum spui tu. Mi-e greu sa ma pronunt in legatura cu asta dar exista alte lucruri care se pot face.
De exemplu, Romania (si aici ma refer la populatia ei) are o MARE problema de mentalitate. Iar mentalitatile nu le schimba numai cei de la putere.
Eu am avut curajul sa plec din tara. Si sa incep de la zero. Dar n-am uitat Romania, si nici n-o sa o uit vreodata. Nu stiu daca ma voi intoarce sau nu, dar nu mi-e rusine cu tara mea, si incerc sa le vorbesc tuturor despre ea.
CA nu sunt de acord cu ce se intampla acum in tara, cum traiesc marea majoritate a romanilor, ca nu sunt de acor cu coruptia, cu politica servilista, asta e altceva. Si asta nu ma face mai putin roman.
Exista, deci, si exceptii. Evident, nu despre persoane ca tine era vorba aici, Claudiu. Succes, oriunde ai fi!
Zic si eu, ca Gabi Nistoran, ca devine esential sa ne implicam cu totii in respectarea curateniei, in reclamarea abuzurilor, neglijentei si incompetentei, in returnarea unui produs prost, in respingerea mitei, in exprimarea publica a indignarii fata de politicienii ticalosi si formatorii de opinie mercenari.
Ce ziceti de niste bloguri colective axate pe tematica asta?
eu sunt deschis.