Stiti ideea aia geniala pe care credeti ca o aveti? E zero. A fost zero din momentul in care v-a venit, si va continua sa fie zero pana cand veti incepe sa o aplicati. Planuiti de 3 luni sa o faceti, ati vorbit deja cu prieteni si v-ati facut niste calcule? Nu stiu care sunt rezultatele calculelor, insa va pot spune cat valoreaza ideea: zero. Si o sa devina ceva mai mult decat zero in momentul in care tocmai a inceput sa fie aplicata. De voi, sau de altcineva.
Aveti o idee de proiect online? E zero. Nu mai traim intr-o lume a ideilor, ci intr-o lume a executiilor exceptionale. O lume care s-a cam saturat de oameni cu pareri si de consultanti care nu pot duce un proiect de la un capat la celalalt.
In general, lucrurile functioneaza asa: tu crezi ca ai o idee. De obicei, geniala. Nu-i. Si chiar daca ar fi, in mod cert mai sunt alti 10 oameni pe lumea asta cu aceeasi idee. Si lor li se pare cel putin la fel de geniala. Suntem centrul propriului nostru univers, toti credem ca avem macar momente in care suntem geniali.
Sa presupunem insa pentru cateva secunde ca acei 10 oameni n-ar exista. Ideea ta chiar e unica. Si chiar ar merge, si chiar ai da lovitura, indiferent daca a da lovitura se refera la bani, la femei sau la masini scumpe. Ce te face sa crezi ca maine dimineata ideea asta, pe care intr-adevar tu ai avut-o primul, nu ii va veni si altcuiva? Si daca ii vine, esti sigur ca nu e mai rapid ca tine? Sau ca nu e suficient de inconstient incat sa incerce inaintea ta si sa ii si iasa?
In ultimii ani am vazut doua tipuri de oameni care o dau mereu in bara. Unii au intotdeauna o idee noua, vor intotdeauna sa schimbe ceva la un plan, gasesc mereu noi abordari, au mereu o idee care ar putea da lovitura. Cu toate astea, nu termina niciodata nimic. Se cheama inconsecventa. Ii recunosti usor, nu duc niciodata ceva pana la capat.
Ceilalti au mereu aceeasi idee, insa le e frica sa vorbeasca despre ea, fiindca e posibil ca cineva sa le fure ideea. Din nou, e o abordare gresita. Nu fiindca ideea lor nu ar fi geniala, poate ca e. Nici fiindca ar fi absolut imposibil ca cineva sa le-o fure. Abordarea e gresita fiindca ei nu inteleg ca degeaba iti fura cineva ideea. Poate sa ti-o fure o lume intreaga. Tie ar trebui sa iti fie frica nu de furt, ci de faptul ca cineva chiar o va pune in practica. Si ca ii va iesi. Adica exact ceea ce tu nu faci de atatea luni de zile. Nu o pui in practica si, in consecinta, surprinzator sau nu, nici nu iti va iesi vreodata.
N-as vrea sa se inteleaga ca oamenii cu idei au o problema, nici ca e gresit sa o dai in bara. Multi dintre noi avem idei, unele bune. Si majoritatea am dat-o in bara de multe ori; in mod cert se va mai intampla. Ceea ce spun este ca ne concentram prea mult pe idei si prea putin pe executie. Uitati-va in jur si intrebati-va: ce va impresioneaza?
Eu unul, as prefera oricand sa am in jur oameni care au avut cateva idei, au incercat sa le aplice si au dat-o in bara, in locul oamenilor care au avut idei aparent geniale dar care n-au avut curajul sa le puna in aplicare niciodata. Daca aveti o idee, poate ca ar fi cazul sa incepeti sa o puneti in aplicare. Acum, nu maine. Maine o va aplica altul iar voi nu veti putea spune decat ca “am avut ideea asta inaintea lui”; iar lumea, pe buna dreptate, nu va da doi bani pe asta.
Trebuie sa recunosc ca am fost in amandoua ipostaze si eu…si uneori mai tind sa bat in directia aia! Dar prefer acum sa lansez ceva perfectibil decat sa ma tot chinui sa scot ceva perfect :). Felicitari pentru articol!
scurt si concis: nice! and real.
Multumesc, Alex. :)
Corect. Am avut doua idei “geniale” pana acum. Nu le-am pus in aplicare. Deci egal cu zero. Acum sunt la a treia. Nu stiu daca e geniala, dar cu siguranta cred in ea. Si de-aia am inceput sa lucrez la ea. Nu stiu sigur daca va iesi in octombrie, dar nu ma voi opri pana cand voi termina treaba. Pentru ca cred in ea :)
mi-a mers la suflet postul asta :)
Lucian, va iesi :)
Unul dintre cele mai bune posturi ale tale de cand te stiu. Si te stiu de… vreo 2-3 ani? De exceptie, ar trebui toti antreprenorii wanna-be sa-l puna in rama.
Cine te-a suparat asa? :)
De acord cu articolul dar(!) mai întâi trebuie s? ai posibilitatea de a pune ideea aia în aplicare. Spiritul antreprenorial moare de foame la rândul lui dac? nu-l hr?ne?ti printr-o infuzie de capital.
Din p?cate sunt foarte mul?i care vor s? fac? ceva dar nu prea au cum :/
Ce-i drept acum po?i s? faci t?r?boi ca lumea dac? ai o idee nou? ?i destui oameni care s? te sus?in?.
Ionut: come on, stii ca atunci cand sunt suparat sau nervos nu scriu pe blog. :) Nu m-a suparat nimeni fix acum. Probabil ca m-au suparat insa multi de-a lungul timpului, ca au iesit repede cuvintele. :)
Sincer si nostim. :)
Putem extrapola, de la ideile de business, la idei în general.
Toate ideile pe care le-ai avut vreodata si pe care nu le-ai pus în practica, toate ideile astea se aduna în regretele care te întristeaza când îti trece adolescenta, când trec primii 30 de ani, primii 50, primii 70.
Pentru ca n-au însemnat nimic si pentru ca ai ratat, de fiecare data, sansa sa faci ceva deosebit în adolescenta, în primii 30 de ani, în primii 50, în primii 70.
Si totusi cum eviti o nastere prematura a unui proiect?
(se presupune ca am subscris la felicitarile de mai sus) :-)
De acord, se poate extrapola si ramane destul de valabil.
Florin: nu stiu asta, probabil ca depinde de tipul proiectului. Ceea ce cred insa este ca vei regreta mai putin un proiect care esueaza (fiindca e inceput prematur) decat un proiect pe care nu l-ai inceput niciodata.
Toate ideeile pe care le-am avut, le-am pus in practica, dar am dat-o in bara aproape de fiecare data. Sunt multumit ca am incercat si am invatat din ce am facut … ideea pusa in practica e diferita de cum o ai in cap, nu mai e asa de geniala.
Asteapta putin pana in octombrie… vei avea la dispozitie ceva care e posibil sa te ajute foarte mult. Andrei stie :P
Ma regasesc in prima categorie (parca!). Am 178 de idei si proiecte deschise si nimic terminat. Te apasa asa tare pe suflet ca uneori uiti sa mai respiri :D. Dar, na…e un sentiment misto atunci cand din mai multe idei (probabil proaste) se naste una (probabil geniala). De-asta lasa-ma sa te contrazic :). Cred ca orice idee proasta poate fi bucata dintr-una geniala.
Articolul asta a fost ca un dus rece. Dureros de bun :)
“Stiti ideea aia geniala pe care credeti ca o aveti? E zero. A fost zero din momentul in care v-a venit, si va continua sa fie zero pana cand veti incepe sa o aplicati. ” – o sa tiparesc asta si o sa o lipesc pe perete in fata biroului, sa am unde sa dau cu capul :)
Ai dreptate!
Si cu ideea mea cum ramane?
care dintre ele? :)
Imi aduc aminte ca una din cele mai interesante idei pe care le-am invatat de la tine a fost JFDI, la PDS 2008.
JFDI a fost impulsul pt care m-am ambitionat si am lansat 3ner.ro.
Nu am apucat sa-ti multumesc atunci, o fac acum live, pe blog
Un mare multumesc
PS : Nimeni nu da 2 bani pe o idee, dar isi da interesul daca e o idee buna, sustinuta de o echipa, un plan de actiune si un plan de afaceri/dezvoltare/monetizare
Numai bine,
Auras
vorba lui Anthony Robbins (citat si de Joe Vitale): ai o idee geniala, un produs sau un serviciu, o giugiulesti si esti incantat, dar nu faci nimic; iar peste 6 luni, intri intr-un magazin si ce vezi?! altcineva a realizat ideea
succes :)
daca ai o idee, o oportunitate, o inspiratie: ACT ON IT!!!
Frumos scris. De fapt cred ca totul se rezuma la curaj. La curajul de a incepe ceva nou, ceva inedit, ceva… ce nu s-a mai facut. Foarte adevarat, exista oameni care au curaj si oameni care nu au curaj, exista oameni prosti dar exista si oameni desptepti. Ideea este ca in orice activitate pe care ai vrea sa o dezvolti in primul rand trebuie sa ai incredere in tine, in caz contrar mai tarziu vei suferi cu inima. Cei care nu isi pun in aplicare ideiile sunt deobicei oamenii timizi, emotionati, retrasi. In celalalt pol se regasesc oamenii “tupeisti”.
M-am aflat de multe ori in ambele ipostaze si uneori problema e ca nu o poti pune in aplicare singur, dar nici nu vrei sa iti strangi o echipa care ar putea sa o implementeze singuri.
Am scapat de problema asta cand am gasit niste persoane de incredere ( in masura in care mai poate fii cineva de incredere in ziua de azi ) si am cu cine sa-mi pun ideile in aplicare.
Cat despre inconsecventa, da, de foarte multe ori pe parcusul unui proiect ma apuc si de multe altele, dar asta pentru ca vreau sa testez si sa-mi pun toate ideile in practica. Renunt la foarte multe, pentru ca, avand rolul de test, se pot dovedi mai putin geniale decat imi imaginam.
Cu mare placere, Auras. :)
Bine scris !
Imi place tonul tau imperativ :)
Dur si adevarat. Din pacate am vazut si situatii in care cineva a avut o idee buna si facut o alegere neinspirata in ceea ce priveste partenerii de afacere. Si inca inainte de a pune afacerea pe picioare s-a trezit dat la o parte si inlocuit. Din pacate, iti trebuie si mai mult curaj pentru a o lua de la capat dupa o astfel de intamplare.
Andrei, cat timp trebuie sa “treaca” de la idee la “fapta”?
secunde, ore, zile, saptamani……
Poate n-are legatura cu subiectu’ si sigur n’are da’ pentru ca tot sunt aici, mi-am amintit de o chestie care mi se intampla cand dadeam “teza”, lucrare scrisa.
Cand citeam intrebarea, daca nu stiam din prima nu stiam deloc, sunt profi care zic: mai gandeste-te poate…iti aduci aminte, eu puteam sa ma gandesc 100 de ani , daca nu stiam de la prima citire….
Totusi daca stau bine sa ma gandesc si daca nu stiam din prima, daca ma gandeam un timp, imi veneau niste “idei” bune si scoteam ceva.
Da’ eu cred ca tu zici aici ca ideea (zero) are valoare de zero daca nu produce efecte imediate. Foarte frumos!
dani_ela: putin off-topic, intr-un comentariu de acum cateva zile ziceai ceva despre un articol/comentariu lasat de mine. Cel despre Dumnezeu si demoni. L-am cautat, am vazut despre care vorbesti, dar daca te uiti cu atentie ai sa vezi ca nu era scris de mine, ci de altcineva. :)
Asta ca sa te linistesc, dupa ce m-am intrebat o saptamana despre ce comentariu vorbesti.
Andrei,
daca ai facut asta inseamna ca… e bine, esti asa cum speram sa fi, un om de valoare, de valoarea pe care o apreciez eu. M-a suparat faptul ca de pe blogul tau am ajuns sa citesc anatema aia, in rest viata merge inainte.
“-Anatema este despartirea de Dumnezeu si impreunarea si mostenirea satanei.”
Excelent articol! Feliciatri!
Ideile care nu sunt puse in aplicare sunt zero.
Dar ideile unui criminal care comite crime nu sunt de laudat. Sau unui lider de stat nesabuit care doreste declansarea unui razboi cu orice pret. Depinde ce fel de idei are fiecare.
Ideile bune puse in aplicare sunt grozave, dar trebuie foarte multa munca depusa pentru concretizarea si atingerea rezultatelor.
Majoritatea joburilor sunt de executie si de rutina si nu depind de idei originale.
1. idee
2. executie
3. promovare
doaaah!
Cu tot respectul te voi contrazice punctual si cu argumente:
1. “Nu mai traim intr-o lume a ideilor” – te contrazic aici si mi-l iau ca aliat pe Platon cu “Mitul Pesterii”.
Tocmai, ca traim din ce in ce mai mult implicati intr-o lume a ideilor si a ideologiilor. De altfel toate framantarile sociale, politice sau religioase ale lumii noastre pleaca de la lumea ideilor, fie ca ideile acelea s-au numit Zionism, capitalism, comunism sau fundamentalism islamic.
2. Continui tu spunand: “ci intr-o lume a executiilor exceptionale” si nu prea inteleg… executiile exceptionale isi au radacinile in IDEI, nu? Si daca executiile exceptionale isi au radacinile in idei, cum de nu mai traim intr-o lume a ideilor?
Totusi este de apreciat ca sesizezi un lucru de finete, si anume acela ca ideile nu sunt un bun personal, nu tin de un anumit individ sau de un grup de indivizi, si ca oricui i se pot revela anumite adevaruri sau idei.
Revin si spun ca problema vremurilor nostre o reprezinta nu incapacitatea de executie a ideilor ci lipsa, criza generalizata de idei inovatoare si cu adevarat progresiste. Aceasta criza se datoreaza in mare abandonarii unui anumit mod de gandire – specific perioadei iluminismului – in care stiintele erau vazute intr-o maniera holistica si nu segregat ca in vremurile noastre.
Un alt motiv al crizei de idei se datoreaza faptului ca in ultimul secol progresul stiintei a fost mult exacerbat si supra stimulat de cele 2 razboaie mondiale asa ca o perioada de recul este pe de o parte benefica iar pe de alta parte inevitabila.
Vin si mai spun ca marile inventii ale istoriei, nu au fost ca o strafulgerare de moment ci sunt rodul a mii de idei puse – sau nu – in practica pe perioade de sute de ani, idei care de multe ori au fost redescoperite si revalorificate in functie de noile revelatii pe care o societate le-a avut la un anumit moment al istoriei.
Iti gasesc totusi o scuza foarte buna pentru aceasta postare, si anume aceea ca esti prins intr-o societate care incepe sa puna un accent sporit pe valori materiale. Traiesti intr-o lume a ta, o lume corporatista a “plus valorii”, o lume careia Marx ii citise neajunsurile si ii intuise sfarsitul acum mai bine de un secol.
Inchei prin a spune ca Demiurgul fiecarei actiuni o reprezinta Ideea asa ca… la cat mai multe idei bune
Mr. Mister,
nu mai traim intr-o lume DOAR a ideilor
fara idei nu faci nimic, dar nici ideile nu valoreaza nimic, daca nu ACTIONEZI
adica, nu ajunge sa ai o idee unica originala exceptionala, trebuie sa o pui in aplicare de urgenta si cu mare maiestrie
la pct 1 te contrazici singur [Andrei spune ca nu mai traim intr-o lume a ideilor, adica azi, iar dta vii cu un contraexemplu de acum 2000 de ani?!]
iar discursul impotriva lumii capitaliste si corporatiste etc, keep it for your heirs
succes :)
Stii vorba aceea 1% talent si 99%munca ? Cam asa e si cu “ideea”. Profesionalismul si munca iti asigura succesul.
Foarte frumos scris articolul, felicitari!E bine de stiut ca mai exista oameni care pastreaza si duc mai departe acest spirit, cu toate ca s-au schimbat multe.
Ideea valoreaza mult sau putin in functie de concurenta, moment, persoana si de resursele sale. Companiile multinationale nu pot sa inoveze fiindca cultura organizationala nu incurajeaza inovatia, chiar daca au departamente de Business Development sau R&D, iar de multe ori cumpara sau “imprumuta” idei. Din punctul meu de vedere, ideile au o valoare, insa este dificil sa le cuantifici in bani, in functie de moment, loc, emitent, resurse etc. Interesant articol, dar prea radical. Oricum, mi-a atras atentia abordarea negativa ;)
De acord ca e prea radical, insa eu chiar cred ca e nevoie ca cineva sa ii trezeasca pe baietii astia cu multe idei care nu le pun in practica niciodata (si nici nu reusesc sa le vanda).
Andrei, ca oamenii nu reusesc sa-si puna in practica ideile este probabil vina lor fiindca renunta prea repede, dar sa le si finanteze sau monetizeze este foarte dificil (legal, financiar, raportare, proceduri de lucru etc.). Eu fac zilnic acest lucru si nu pot spune ca este un job usor sa vinzi catre clienti proiecte ce tin de publicitatea online, chiar daca conceptul respectiv este bun. Mi-a placut un citat care spunea parca: unei schimbari(idei) careia i-a sosit timpul, nici macar o armata nu poate sa o opreasca (Napoleon). In concluzie, putem realiza lucruri marete, dar trebuie sa dam putin mai mult credit ideilor noastre. Un exemplu senzational in acest sens este “industria muzicala dance” din Romania.
Vand si eu publicitate online de cativa ani buni, stiu ce zici. Insa eu cred mult mai puternic in executii decat in idei (desi le inteleg valoarea).