8. Spuneam ca de-a lungul timpului am avut multe momente in care am simtit ca nu mai pot si am fost chiar pe punctul de a renunta la proiectul in care eram implicat. Ba chiar m-am gandit sa renunt la toate. TOTI antreprenorii cu care am mai discutat pana acum mi-au spus ca si ei au trecut prin asta. So…pregateste-te! Si tu vei trece prin astfel de momente. De fapt, momentele grele sunt ca niste filtre. Doar cei ce au reusit sa ramana in picioare dupa furtuna merg mai departe. Cum faci sa ramai in picioare? Asta e o intrebare pe care o pun tuturor. Din pacate, nu am inca o solutie magica pe care sa v-o ofer. Dar va pot spune cateva posibile solutii pe care le-am descoperit de-a lungul timpului; unele le-am aplicat, altele mi-au fost doar impartasite de catre alti antreprenori.
a. Cand simti ca nu mai poti ia-ti o pauza. Da liber angajatilor (daca ai), inchide telefonul mobil, lasa-l pe masa, inchide usa biroului si pleaca. Nu conteaza ca te suna clientii si telefonul e inchis sau ca angajatii se vor intreba ce s-a intamplat. Vei avea timpul necesar sa dai explicatii si sa gasesti solutii. Insa daca nu o faci, e posibil ca totul sa se termine in secunda patru. Nu cred ca un om are nevoie de mai mult de trei secunde pentru a claca si a renunta la tot.
b. Fa excese. Orice fel de excese! Daca tii cura de slabire de 3 luni, du-te si mananca la McDonalds. Daca iti place alcoolul du-te si imbata-te. Daca iti place sa faci cumparaturi du-te si cumpara toata Cora. Daca nu ti-ai mai luat concediu de 2 ani, ia-ti unul incepand din momentul ala. Pe termen nelimitat. Si vezi ce o sa se intample. S-ar putea sa ai surpriza sa vezi ca firma ramane in picioare. Si eu, ca multi altii, am crezut ca daca eu plec o zi, totul se prabuseste in spatele meu. Din fericire, mi-am dat seama la timp ca era o greseala.
c. Fa in asa fel incat sa vezi de cel putin 3-4 ori pe zi scopul tau final. Asigura-te ca il ai in minte atunci cand esti pe care sa iei decizia de a renunta. Printeaza-l si lipeste-l pe fiecare perete al camerei in care lucrezi. Trebuie sa existe un motiv pentru care ai facut toate astea pana acum. Verifica daca motivul mai este unul care merita efortul.
d. Aminteste-ti mereu ca drumul ales nu este unul usor. Daca ar fi usor, mult mai multi oameni ar incerca sa il urmeze si mult mai multi ar reusi sa ajunga in varf. Motivul pentru care cei mai multi nu reusesc este exact asta: dau de un obstacol si se opresc. Daca te opresti, accepti faptul ca nu esti facut pentru asta. Ceea ce nu este neaparat ceva rau. Am intalnit si oameni care lucreaza ca angajati si sunt mult mai fericiti decat unii antreprenori. Dar asta este un alt subiect.
9. Nu face si tu prostia pe care o face toata lumea. Clientul NU este cea mai importanta persoana pentru tine. Membrii echipei tale sunt. Si cand spun echipa ma gandesc la TOATA echipa: angajati, asociati, contabil, femeia de serviciu etc. Iar aspectul asta este mai important in Romania actuala decat in oricare alta tara. Cu totii ne dam seama de faptul ca modul in care suntem serviti de angajatii unei companii face diferenta. De la vanzatoarea din coltul strazii, pana la angajatii companiilor multinationale, peste tot simtim efectul lipsei de interes in ceea ce priveste customer service-ul.
Desi mie mi se pare evident, se pare ca multi nu isi dau seama ca motivul pentru care vanzatoarea de la magazin ne tranteste punga pe cantar si uita sa spuna buna ziua sau multumesc este acela ca antreprenorul / patronul / managerul nu s-a ocupat de acest aspect. In Romania, foarte putini isi educa angajatii si la fel de putini se gandesc sa ii motiveze sau sa se poarte decent cu ei. S-a gandit cineva ca poate vanzatoarea de la magazin s-ar purta mai frumos daca ar fi respectata de angajator? Daca nu ar fi pusa sa lucreze 10 ore in loc de 8 si daca ar primi toti banii promisi la semnarea contractului (contract care de cele mai multe ori nici macar nu exista)? Cum ar fi daca vanzatorii ar fi platiti pe baza de comision din vanzari? Si-ar mai permite ei sa trateze clientii in halul in care o fac? Vor fi persoane care vor spune ca majoritatea nici macar nu stiu sa se poarte civilizat. Poate ca e adevarat. Dar cat timp ar dura ca angajatorul sa ii bage pe toti intr-o camera si sa le explice cum se spune buna ziua, multumesc si mai poftiti pe la noi? Credeti ca nu si-ar scoate banii pe orele acelea pierdute? Eu cred ca i-ar scoate in urmatoarea zi pe toti.
Deci:
a. Oamenii din echipa ta sunt cei mai importanti oameni pentru tine. Daca ei sunt fericiti si clientii sunt fericiti.
b. Investeste timp si bani in training-uri pentru angajati. Daca nu poti face tu aceste training-uri, apeleaza la un specialist. Merita!
M-ai prins pe subiectul asta si nu scapi asa usor :). Asadar…:
a. sunt de acord cu pauza cand simti ca nu mai rezisti, dar nu inchizand biroul, telefonul, trimitand angajatii acasa. Le transmiti celorlati (clienti, angajati, furnizori, etc) faptul ca e o problema si le dai motive de ingrijorare si suspiciune. E bine sa iei pauza, repet, dar cat lipsesti delegi responsabilitati unui angajat apropiat, de incredere. Nimeni nu trebuie sa simta nici macar o clipa ca tu treci printr-un moment greu.
b. excesele poate ii ajuta pe unii din punct de vedere psihic. Sa se simta descatusati de orice reguli si “must-uri” si sa se “destrabaleze”. Si da, nu moare nimeni daca patronul lipseste o perioada. Asta daca stie sa-si creasca un staff de incredere si are o rezerva la-ndemana.
9. Sunt de acord cu motivarea angajatilor, pentru ca depinzi de ei f tare. Sa stii ca majoritatea vanzatorilor sunt platiti cu o suma fixa, la care se adauga procent din vanzari. Si nu mereu patronul e de vina ca-s ei sictiriti, needucati sau agresivi. De multe ori tine de personalitate, de viata personala pe care o are sau nu o are fiecare, de placerea sau frustrarea pe care o are exercitand jobul respectiv, etc.
In America toti vanzatorii te intampina cu un zambet pe buze si cu “Hello, how are you today?” Crezi ca e din suflet spus mereu sau e doar o poezie invatata? I saw them, trust me, I know how they are. Unii se nasc pentru a fi vanzatori, altii nu.
Si in final, felicitari pt lobby-ul facut instruirii. Deci e recomandat si trainingul :P.
La a si b nu am ce zice. E parerea ta. Eu am spus-o deja pe a mea.
In ceea ce priveste punctul 9, tu zici ca “nu mereu patronul e de vina ca-s ei sictiriti, needucati sau agresivi”. Te-as intreba cine ii angajeaza pe acesti oameni sictiriti, needucati sau agresivi? Ca doar nu se angajeaza singuri. Patronul face in cele mai multe cazuri o selectie proasta. Sau angajeaza prima fata care vine sa fie vanzatoare. Si atunci a cui e vina?
Hai sa incerc si eu o parere.
si eu cred ca angajatii “sictiriti, needucati sau agresivi” sunt “vina” patronului. Cand ai o firma trebuie sa te inconjori de oameni care se simt …bine… lucrand pentru tine. Oameni care vin sa se angajeze pentru ca asta VOR sa faca si nu pentru ca le trebuie un salar mai mare si sunt dispusi sa faca orice pentru asta. Si trebuie sa-i pastrezi in starea asta, normal. Sa nu-ti bati joc de ei, financiar sau din alte puncte de vedere.
“Unii se nasc pentru a fi vanzatori, altii nu.” De acord, dar de ce sa angajezi un om nepotrivit (care nu e nascut sa fie vanzator) si apoi sa fii nemultumit de faptul ca el se poarta urat, sau nu e bun la ce face?
8.a. Cateodata cu adevarat nu mai poti, simti ca se aduna atatea si nu mai poti sa le faci fata, problema e cu atat mai mare cand vrei sa te descatusezi de toate si nu ai pe cineva care sa te inlocuiasca. As putea zice ca oricand in momente d’astea limita* e bine sa te retragi, sa te eliberezi de toate corvoadele care ti le-ai facut singur si dupa aceea cand vei reveni pe linia frontului cu fortze duracell indubitabil ca randamentul va fi maximizat. Cred ca este de prisos sa mai spun care este cel mai avantajos cost de oportunitate. [* totusi momentele astea limita trebuie clar definite; daca in fiecare zi simti ca nu mai poti atunci ai cam avea nevoie de un psiholog]
Eu cred ca daca ajungi sa ai nevoie de un psiholog ar fi mai bine sa incerci altceva.
Andrei, ai facut vreodata recrutare? Stii cum se ‘vinde” lumea la un job selection?
Da, poate face si patronul alegeri proaste; din nestiinta, informatii incomplete, necunoasterea indeajuns a psihologiei umane. bla bla. Nu cred ca angajeaza cineva cu buna stiinta un om nepregatit, prost, letargic, etc. Exceptand nepotismele care da, se mai practica.
Dar sa fim seriosi: in Romania sau oriunde in lume, oamenii fac doar ceea ce le place? Oare pt toti munca e pasiune si placere? NU! Muncesc oamenii sa aiba din ce trai si nu de putine ori fac exact ceea ce nu le place. Pt ca nu au incotro.
Oana, am facut recrutare la greu. Cred ca am tinut cel putin 150-200 de interviuri. So, pot spune ca stiu cum “se vinde” lumea la un job
[…- doua posturi (primul este acesta), pentru ca imi sunt de mare folos, asa ca e loc de un sincer multumesc adresat autorului… ] – http://zu-zuzi.blogspot.com/2006/12/back-for-short-time.html