Andrei Roșca

Vrem trafic. E normal?

Ma uit pe zona de online si vad ca toata lumea se agita sa faca trafic. Ceea ce este oarecum normal. Pe de-o parte, traficul este inca unul dintre principalele moduri de a masura importanta unui site (mai putin la magazinele online, as zice). Pe de alta parte, daca ne gandim la zona de bloguri, traficul inseamna (advertisingly speaking :)) un “boost al self-esteem-ului”. Daca te citeste doar sora ta si un prieten din copilarie nu stiu cat de motivat mai esti sa scrii in fiecare zi.

Blogger-ii care spun ca nu sunt interesati de trafic mint ca nesimtitii. Nu va intereseaza sa fiti cititi? Scrieti in Notepad si salvati totul in My Documents! Si, in paralel, puteti citi bloguri fara probleme si puteti lasa si comentarii fara link pe numele vostru.

Sigur ca fiecare are motivele lui pentru care vrea sa fie citit. Unii pur si simplu vor sa fie vedete iar asta li se pare ca este mediul in care pot face asta cel mai usor. Altii vor sa ajute oameni dar daca nimeni nu aude ce zic ei, nu au pe cine ajuta. Altii spera sa se faca auziti si sa schimbe ceva in sistem; la fel, ca sa te faci auzit si ascultat ai nevoie de sustinatori, adica de trafic. Iar altii vor sa castige bani, intr-un fel sau altul.

Greseala: promovare in masa

Cand vine vorba de a creste traficul, ca si atunci cand vine vorba despre a iti promova un produs sau serviciu, cei mai multi merg inca pe tehnici de promovare in masa. Gresit. Gresit. Gresit.

Advertisingul in masa a inceput deja sa moara. Imi pare rau pentru cei care sunt in industrie dar in curand va fi nevoie sa se specializeze pe altceva. Ramanand in zona de online, bannerele sunt niste metode invechite si din ce in ce mai ineficiente. Link-exchange-ul, la fel. Iar in cazul link-exchange-urilor va dau un singur exemplu pe care il cunosc extrem de bine:

bookblog.ro are, in momentul de fata, conform Technorati, 482 de bloguri cu link catre el. Stiti cati vizitatori primeste bookblog pe zi de la aceste 482 de bloguri? Sub 100. Adica fiecare blog care are link catre noi ne trimite 0.2 vizitatori pe zi. Iar blogger-ii de la noi trimit mailuri peste mailuri rugandu-i pe altii sa le puna un link sau sa accepte un linkexchange inutil in blogroll. Mergand pe aceeasi idee, daca reusesti sa convingi 5 oameni sa puna link catre tine s-ar putea sa reusesti performanta sa iti cresti traficul cu 1 vizitator pe zi.

Acum, sigur ca acesta este doar un exemplu si exista si mici exceptii, in special blogger-ii cu foarte mult trafic si cu un blogroll foarte scurt. DAR, aici intervine problema pe care o au si advertiser-ii. E promovare in masa! Parafrazandu-l pe Madalin Exact ca in cazul panourilor publicitare de prin Bucuresti, tu reusesti sa iti plasezi o “reclama” intr-un loc, dupa care te duci acasa si, in loc sa dormi, incepi sa te rogi ca pe langa acea reclama sa treaca exact oamenii de care ai tu nevoie. Un baietas de cartier ti-ar zice ca “dai la plesneala si speri sa ai bulan”. Si ar avea dreptate. La acelasi capitol intra si Spam-urile nesimtite de la Neogen & Co. Degeaba aduceti acolo 5000 de oameni pe zi daca nu reusiti sa pastrati niciunul fiindca nu oferiti calitate.

Promovarea in masa e bolnava si trage sa moara iar oamenii din online se incapataneaza sa ignore asta. Obtinerea calitatii din cantitate s-a dus.

Hint pentru bloggeri: daca reusiti sa obtineti un link catre voi intr-un post al unui blogger cunoscut, acel link valoreaza de cel putin 50 de ori mai mult decat faptul ca existati intr-un blogroll.

PS: maine particip la Workshop-ul Blogoree, pe tema traficului (de vizitatori, nu de arme sau droguri) pe bloguri.

Saptamana viitoare prietenii de la DaAfaceri incep o noua editie a seminariilor Business Intro, un proiect foarte misto la care am mai participat si anul trecut si am sa particip si anul asta. De ce ma duc? Din doua motive: pentru networking si fiindca am o idee obsedanta care nu imi da pace de cativa ani.

In momentul in care am inceput sa lucrez pe cont propriu si mi-am facut (a se citi “facut praf”) prima firma am inceput sa invat. Am invatat din carti, din seminarii, din audiobooks si din greseli; multe greseli! Am pierdut si bani, bani pe care nu-i aveam, dar am descoperit si aceasta idee despre care vorbeam mai sus: daca citesti o carte de 300 de pagini, mergi la o serie de seminarii de 30 de ore, asculti un audiobook de 3 ore si din toate astea prinzi o idee, o singura idee buna, acea idee te poate face sa inaintezi de zece ori mai rapid sau sa treci peste obstacole ce pareau de netrecut.

Probabil ca ideea am luat-o dintr-o carte, nici nu mai stiu. Dar stiu ca mi s-a confirmat de mai multe ori. O singura informatie poate completa puzzle-uri la care lucrezi de luni de zile, iti poate da un avant incredibil si te poate face sa te intrebi cum de ai reusit sa ajungi unde esti fara acea piesa. De asta merg eu la Business Intro, de asta cred ca ar trebui sa mergeti si voi.

PS: de scurt timp, cei de la DaAfaceri au si un blog pe care ne promit ca vor scrie regulat si consistent :)

Nu am mai facut demult recomandari de bloguri. Aveam impresia ca dilueaza ceea ce scriu pe blog. Din acelasi motiv nu ma mai tenteaza sa preiau nici “tag-urile” pe care le primesc de la altii. Dar sunt cateva persoane ale caror bloguri le citesc cu foarte mare placere. Pe unii poate ii cititi deja. Pe la altii poate ati mai ajuns si nu v-au placut. Mai intrati, va rog, o data si cititi ultimele doua posturi. Daca nici acum nu va plac, e okay. Eu ii recomand cu toata caldura. Astazi, primii doi + un site:

1.Mihai: care tocmai si-a schimbat tema de la blog intr-una mult mai prietenoasa si accesibila. Blogul lui Mihai nu e genul de blog care place tuturor. Imbina posturile personale, unele chiar acide dar bine argumentate, cu cele mai “tehnice”. O combinatie interesanta intre postari financiare, de marketing si business. Mihai a lansat de curand Versity.ro, site al carui logo il gasiti mai jos. Nu spun mai multe despre el. Mie imi place foarte mult ideea si mi se pare bine realizat.

2.Adela scrie posturi care emana caldura, sensibilitate. Majoritatea duc si catre ideea de blog motivational, poate chiar coaching. Cred ca Adela s-ar descurca bine in postura de coach sau macar trainer.

Diseara, de la ora 23:00 sunt invitat la RadioLynx, la Noaptea bloggerilor intr-o discutie libera, probabil avand foarte putine tangente cu marketingul, antreprenoriatul sau bloggingul :) Vom vedea!

Vor mai fi acolo si

- utopic
- fata cu soarele
- gogu kaiser

+ Adrian Ciubotaru si Bobby Voicu (tata’ lor) iar prin telefon, de pe drum, Catalin.

Promit sa vorbesc mai mult de data asta si sa va dati seama ca am fost si eu acolo. :)

Am tot vazut oameni care se intrebau daca se castiga bani din bloguri, in Romania. Mai intai, cred ca multa lume nu sesizeaza o diferenta care conteaza foarte mult: a face bani prin/din blogging este cu totul altceva decat a face bani din/prin bloguri.

E adevarat ca in Romania nu prea se castiga bani din blogging. Adica eu, tu sau alt blogger obisnuit care sta acasa, in fata calculatorului, si scrie pe un blog nu prea castiga bani. Asta fiindca sunt prea putine solutii, deocamdata.

1. Din Google Adsense nu poti scoate prea multi bani cu bloguri in limba romana, desi inteleg ca sunt cativa care scot sume decente; din pacate prea putini.
2. Daca vrei sa vinzi reclama la CPM (cost pe mia de afisari) risti sa mori de foame fiindca, pe de-o parte, agentiile de publicitate online iti ofera foarte putin si, pe de alta parte, majoritatea blogurilor de la noi au trafic foarte mic. Nici macar Zoso nu cred ca ar scoate o suma de bani decenta din vanzarea de CPM decat daca si-ar vinde singur. Adica NU prin agentii. Atentie: am zis “suma de bani decenta”, in niciun caz nu poate cineva sa traiasca din banii aia.
3. Mai exista varianta “pay per post”. Adica o firma vine la tine si iti ofera bani (sau produse) pentru a scrie unul sau mai multe post-uri favorabile companiei, pe blogul tau. Adica o forma de PR. Stiu cateva cazuri la noi; totusi, sunt putine si in special tot la putinii bloggeri cu trafic foarte mare.

Acum, cu scoaterea de bani prin intermediul blogurilor situatia sta un pic diferit. In Romania se scot bani din asta! Adica se scot oricum mai multi decat se castiga direct, din blogging. Cum? In mare parte din consultanta. Stiu destul de multe persoane si agentii care ofera consultanta companiilor: cum sa iti deschizi un blog, cum sa il personalizezi, grafica pentru bloguri, sfaturi despre cum sa atragi oamenii pe bloguri etc. E adevarat ca si aici, in cazul persoanelor fizice, e nevoie sa ai ceva vizibilitate pe internet pentru a putea sa te duci sa dai consultanta la companii.

Cat se castiga? Pai se cam castiga fiindca fiind in general vorba de firme medii sau mari poti cere ceva bani. Se castiga de la cateva zeci de euro luati de un blogger obisnuit cu ceva cunostinte tehnice pentru o instalare si customizare de WordPress, pana la cateva mii de euro luati pe baza de contract de catre oameni cu ceva experienta si/sau relatii.

La agentiile de publicitate (traditionale, nu agentii online) nu stiu exact care sunt preturile dar mi se pare o idee foarte foarte proasta sa apelezi la ele pentru a iti face un blog de companie mai ales ca:
1. majoritatea ori nu au blog de companie, ori au blog de foarte putin timp si habar n-au ce e ala RSS sau Permalink
2. te vor sfatui probabil sa iti pui un om de PR (sau chiar omul lor de PR) sa iti scrie pe blog iar asta denota o slaba (spre deloc) intelegere a fenomenului.

Later edit: Zoso ma atentioneaza ca nu m-am documentat destul in ceea ce il priveste. :) Si aparent are dreptate. Corijez, deci: probabil ca Zoso ar putea sa scoata destui bani din CPM. Insa majoritatea bloggerilor nu sunt Zoso. :)

Cand am dat astazi drumul la calculator si am vazut status-ul de messenger al lui Adi, m-a luat durerea de cap. Scria asa: “new blog entry: Leapsa poetica”. M-a luat durerea de cap fiindca vazusem ca circula poezia asta pe bloguri si stiam ca va ajunge si la mine intr-un fel…sau altul. Acum, eu ii multumesc lui Adi ca a fost dragut si s-a gandit sa imi faca o bucurie dar eu, in ciuda aparentelor :), nu sunt poet.

De fapt, as putea fi, doar ca unul extrem de prost. Nu prea ma omor dupa poezie si in afara de Adrian Paunescu (iar ma injura lumea) si Shakespeare (cam de doua ori pe an) nici macar nu citesc poezie. Dar am zis sa nu stric leapsa asta si sa scriu si eu un vers ajutandu-l pe Adi in quest-ul lui catre repunerea in drepturi a sexului oral, incercand sa ii sugerez ca ar fi putut sa fie si mai rau. Astfel versul adaugat de mine se vrea a fi unul motivational, pentru Adi si cei ce vor urma :D

Bântuie parfumul gros de primăvară (imprevizibil.ro – eugen)
Un piersic roz mă-mbie c-un sărut pe nara (somnoros.stealthsettings.com)
ÃŽn iarbă greieraÅŸi ÅŸoptesc duios (imprevizibil.ro – Arabella)
Un vers de idiom anevoios… (constantincocioaba.info)

Mi-e dor să sar şotron într-un picior (catastif.com)
Şi vei uita că-ncerc să te omor. (thetudor.blogspot.com)
Mă duc, mai bine, să culeg urzici (monicaspune.blogspot.com)
De sub mici burtici de-arici pogonici, (mamabashik.nahturalia.horg)

În cimitir străbunii dansează ca şi când (mahala.ablog.ro)
Nimic n-ar mai veni curand. (artistu.blogspot.com – Andrei za “Artist”)
Nici sexul oral nu-i ca altădată (sunhunter.filozofie.ro – Adrian Ciubotaru)
Sperati macar ca va fi fata! (andreirosca.bookblog.ro)

**Cu ocazia asta anunt ca a fost ultima leapsa pe care o dau mai departe.

Later edit: cica sa o dau mai departe :) Uitasem. Se duce la Andressa. Canta-ne ceva, Andreea! :)

Acum 8-9 luni, pe la inceputurile bookblog.ro, am cerut ajutorul catorva site-uri si edituri mari. Ne-ar fi fost de mare ajutor un pic de sustinere si promovare. Din 20 de mailuri cate am trimis am primit raspuns de la doua dintre ele. Atat. Nu m-a mirat foarte tare. Stiam deja ca majoritatea site-urilor din .ro (cele ce nu apartin de o firma de publishing) au webmasteri de 15 ani care habar n-au ce inseamna sa raspunzi la un e-mail. Mi-ar fi placut sa trimita macar un mesaj in care sa scrie “ne pare rau dar nu va putem ajuta”.

Insa nu pentru ei scriu post-ul asta. Ci pentru cele doua site-uri (un site si o editura, de fapt) care mi-au raspuns. Raspunsurile au fost urmatoarele:

1. Noi avem trafic X vizitatori pe zi iar voi aveti 50 de vizitatori pe zi. De ce am face asta?

2. Glumiti! Poate cand veti ajunge la 4-500 de recenzii mai discutam.

Stiu ca exista persoane de la ambele site-uri care citesc atat bookblog-ul cat si blogul acesta. Va pup dulce si va transmit ca in cateva zile bookblog ajunge la 500 de recenzii iar cei 50 de vizitatori pe zi nu mai sunt demult nici 50, nici 500.
Mai discutam.

Am primit acum cateva zile un tag, intai de la Nenorocitu’ (asa se cheama blogul, nu dati cu pietre!) si, la scurt timp dupa, de la Dragos. Ei se intreaba si ma intreaba ce poate fi spus in apararea manelelor. Greu! Nu prea am avut timp zilele astea dar din cand in cand m-am mai gandit si trebuie sa recunosc ca nu prea mi-au venit idei geniale in minte. Fiindca nu imi plac DELOC. Cred totusi ca s-ar putea spune ceva in apararea celor ce asculta manele. Aici am sa dau un copy-paste dintr-un post mai vechi:

Oamenii care asculta manele nu sunt neaparat prosti, incuiati sau nesimtiti. Singurul lucru care le lipseste este educatia. Si din cauza lipsei de educatie sufera, mai mult sau mai putin, de o forma de incultura. Poti sa il compatimesti dar nu poti sa il detesti fiindca este incult. E ca si cum ai detesta un om fiindca este prost. Oricum aceasta “calitate” il dezavantajeaza deja, deci ce rost are sa il mai ataci si tu?  postul complet aici

Imi pare rau dar manelelor nu reusesc sa le iau apararea. Nu am nimic personal cu cei care le asculta doar ca nu ii inteleg. E un fenomen de care ma simt usor depasit si ma abtin cu greu sa nu ii cataloghez pe cei ce le promoveaza. Imi displac profund.

*am mai scris un post mai lung despre manele: Maneaua – hrana spirituala 

1. Da! bookblog.ro a castigat locul I la “Cel mai bun blog de cultura” si locul 3 la “Cel mai bun blog colectiv” si suntem foarte bucurosi :)
2. Nu! “Speech-ul” pe care l-am tinut nu a avut pic de subtilitate si nu a vrut sa insemne altceva decat s-a auzit. Am vrut doar sa subliniez doua chestii: ca bookblog nu este neaparat un proiect despre carti ci unul despre oameni si ca echipa bookblog este intr-adevar o echipa coagulata.
3. Da! Cred ca Dragos a facut o treaba foarte buna cu organizarea.
4. Da! Ma asteptam sa castigam dar asta nu inseamna ca nu m-am bucurat.
5. Da! Sunt mandru de echipa bookblog.
6. Da! Bobby a ajutat foarte mult bookblog-ul si am omis sa il precizez.
7. Da! Si anul asta am cunoscut oameni care mi s-au parut misto: Jeg, De_ce, Gramos, Grey sunt doar cativa. Au mai fost si altii dar nu prea am apucat noi sa stam de vorba.

a fost roblogfest .

Dan Boicea a scris astazi in Adevarul un articol despre campania “O carte pentru fiecare copil” initiata de bookblog si care a fost deja preluata si in Iasi si Timisoara. Dar nu despre campanie este postul asta ci despre jurnalism vs blogging. Ma surprinde placut sa vad ca mai exista si ziaristi care nu fac tot posibilul sa loveasca in bloggeri, ci recunosc meritele acestei comunitati si au curajul sa dea si exemple. Uite ce a scris astazi Dan Boicea:

O campanie în premieră, “O carte pentru fiecare copil”, promovată exclusiv din blog în blog. Fără anunÅ£uri pe stâlpi electrici sau în holurile facultăţilor. Un tur de forţă care arată că această nouă formă de comunicare este mai mult decât un jurnal personal publicat pe internet. Blogul a devenit instrument de coeziune socială ÅŸi propagare a unui entuziasm care contrazice utopia.

Ei, nu vi se pare ca e altceva fata de articolele pe care le scriu, despre blogging, toti “analfabetii in ale internetului” (mai ales cei de pe la Gandul)? Mie asa mi se pare.

PS: desi am zis ca nu vorbesc despre campanie, simt nevoia sa mai adaug ceva. Nu stiu exact ce se intelege din articol in ceea ce priveste meritul campaniei asa ca vreau sa clarific aspectul. Eu sunt fondatorul si coordonatorul proiectului bookblog.ro dar ceea ce se intampla acolo (inclusiv campania “O carte pt fiecare copil”) este meritul TUTUROR MEMBRILOR ECHIPEI. Toti cei implicati au adus ceva in plus, fiecare a avut contributia lui. Daca unul dintre ei nu se implica, este foarte posibil ca rezultatele sa fi fost cu totul altele.

Din echipa bookblog la campanie au participat: Jen, Raluca, Dana, Ioana, Cristina si Anca (participand si ea la conferintele de planificare a campaniei) (ce misto a sunat asta :D)

PSS: si nu am 22, am 23 de ani :p (dar nu e o chestie esentiala)