Andrei Roșca

Vorbeam astazi cu Adrian si Nihasa despre sex. Nu atat despre actul in sine cat despre perceptia oamenilor in legatura cu cineva care alege sexul ca tema pentru un post pe blog. Desi le place sa pretinda ca sunt lipsiti de prejudecati multora li se intampla sa catalogheze mult prea rapid si de cele mai multe ori injust bloggerii care au curajul de a aborda astfel de teme.

Sigur ca, in cazul asta cel putin, intre curaj si obsesie nu e un drum foarte lung si poti cadea rapid in categoria celor ce scriu despre sex pentru traficul dat de motoarele de cautare sau, cum zicea Adrian, pentru ca faptul ca scrii despre asta iti da si o anumita alura de expert, atribut necesar in special celor ce incearca sa compenseze ceva. :)

M-am intalnit acum cateva zile cu o persoana care imi citeste si blogul de ceva vreme si, discutand despre eventualele diferente dintre ceea ce reiese din blogul de fata si modul in care sunt eu in realitate, mi-a zis ca inainte sa ma cunoasca nu si-ar fi imaginat, de exemplu, ca, daca m-ar ruga, m-as aseza pe iarba in parc sau pe o bordura, pe strada. Ca pur si simplu nu paream tipul care sa faca asta. Cei care ma cunosc pot confirma ca m-as aseza fara probleme. De fapt, chiar astazi am stat cam o ora pe treptele de la TNB cu Adrian si Nihasa. :) Din nou, o problema de perceptie.

Ceea ce vreau sa spun este ca oricat de mult te-ai chinui sa fii natural si sa scrii astfel incat blogul sa reflecte cat mai exact persoana care esti, se intampla adesea ca imaginea oferita sa nu fie completa, sa fie lucruri care scapa. Si pentru cei mai multi problema nu e ca imaginea pe care o deseneaza blogul e mai proasta decat realitatea (asta se poate repara in momentul in care cunosti persoana respectiva) ci ca e posibil ca, fara sa vrei, sa iti cosmetizezi imaginea afisata pe blog iar in momentul in care cunosti pe cineva in viata reala sa dezamagesti. Tot ce poti sa faci este sa te straduiesti cat de mult poti.

“Deunăzi am rugat doi oameni, un critic ÅŸi un blogger, să citească volumul lui Åžtefan Baciu – Poemele poetului singur. Să-mi spună ce părere au ÅŸi cum ar putea face o prezentare a acestui volum.

Din păcate, nu am prevăzut că întâlnirea lor va începe cu scântei. Cum l-a văzut pe critic, bloggerul nostru îmbrăcat în blugi şi care tocmai ce terminase de blogăit, i-a şi aruncat:
A, tu eşti dintre cei 5 care vă credeţi buricul pământului, pentru a cărui părere scrie poetul. Păi da, că ne ignori pe noi ăştialalţi care om fi mai puţin cititori de poezie, dar avem şi noi gusturi, noi ăştia 50, 100, 1000 de cititori.

Domnule, mi s-a adresat celălalt înÅ£epat, pufăind uÅŸor nervos din pipa lui cu tutun de Virginia, de ce nu mi-aÅ£i spus că mă veÅ£i alătura (ÅŸi a pufnit) unui blogger. Adică o persoană de o condiÅ£ie dubioasă, de obicei anonimă, care probabil se pierde în fleacuri de mesaje despre ce a mai făcut aseară în gaÅŸcă.”

Restul il puteti citi pe bookblog in cea mai recenta recenzie semnata Gabriel Mirea. Foarte misto, zic eu.

Am participat ieri la dezbaterea “Bloggeri si scriitori”, organizata de Asociatia Consumatorilor de Media. A fost o discutie interesanta, echilibrata, mult mai okay decat cea cu politicienii, de saptamana trecuta. Am avut cateva contre cu Tudor Octavian (bine, “contre” e mult spus).

Tipul e foarte misto iar asta am observat-o mai ales la discutia de dupa dezbatere. Am avut astazi ocazia sa cunosc un om caruia sunt convins ca daca i-as fi pomenit de marketing ar fi ridicat suspicios din spranceana dar care avea marketingul in sange. Un om de peste 65 de ani care vorbea degajat despre strategii de marketing, hooks, nise, target-uri, tactici de guerilla fara insa a folosi vreunul dintre acesti termeni. Fascinant. Se pare ca pana la urma o experienta de-o viata intr-un anumit domeniu te poate invata cate ceva

Am mai schimbat cateva cuvinte si cu Ioan T.Morar, cu care ma stiam de la o dezbatere organizata de Cotidianul la Bookfest; mi-a placut ca era ceva mai conectat la fenomenul numit “blogging”. Ii lipsea acea teama de tehnologie pe care multi dintre cei peste 45 de ani se chinuie sa o ascunda. In rest, m-am vazut in sfarsit la fata cu Cosmin Dragomir de la Oglinda Literara, Un Cristian de la revista Pana Mea si baietii (+fetele) de la ROcultura + am incercat sa ii explic Mirunei Vlada cum este organizat bookblog.ro (a se citi “cat de tare este sistemul din spatele bookblog”). Sper ca am lamurit-o cat de cat.

Per total, un eveniment reusit (felicitari Horea!), un bun prilej de networking, la care ma bucur ca am participat. Acum, asa de final de post, vreau sa mai spun ca m-a pus serios pe ganduri o scurta “povestioara” spusa de Tudor Octavian intr-un grup ceva mai restrans, dupa dezbatere. E vorba despre un om care ajunge pe masa de operatie si doctorul ii spune ca trebuie neaparat sa il opereze atunci, e singura sansa sa il poata salva. Dincolo de acceptarea faptului ca era obligat sa o faca chiar atunci, la ce credeti ca se gandea omul? Avea niste bani (destul de multi) ascunsi acasa, in biblioteca, bani despre care nu stia nimeni. Si il chinuia ideea ca nu mai avea timp nici macar sa ii spuna sotiei ca acesti bani exista acolo, langa ea.

Parafrazandu-l pe Tudor Octavian, va intreb: cam cum credeti ca s-a simtit omul ala cand a ajuns acasa? Si cat de mult au inceput sa conteze lucrurile mici, ramase nespuse sau nefacute?

Sa fie clar: avem o problema de mentalitate. La nivel de blogosfera .ro, a avea un blog de succes inseamna a avea trafic si atat. Daca iei doua Dig-uri (stiu ca e cu doi “g”, multumesc!) , un StumbleUpon si un viral, din intamplare, devii zeu peste noapte iar asta se reflecta in tot ceea ce faci, de la abordarea femeilor pe strada, pana la dispretul cu care ii tratezi pe cei cu mai putini “cititori” decat tine.

Si, apropo, de cand si pana cand a avea trafic = a avea cititori? In conditiile in care 75% dintre vizitatori iti vin de pe Dig, de exemplu, si tu scrii in limba romana, cat de bine trebuie sa stai la capitolul aroganta incat sa crezi ca aia sunt cititorii tai fideli care nu isi pot bea cafeaua de dimineata pana nu se uita peste ce ai mai scris?

Nu cred ca exista un secret pentru a avea un blog citit (atentie! “citit”, nu “vizitat”) decat in masura in care pentru cel ce si-a facut blogul munca e, in general, o chestiune de rusine, unul dintre acele secrete groaznice pe care ai vrea sa le lasi in urma.

Darius nu are succes fiindca are curaj si idei misto (desi sunt de acord ca aceste calitati il ajuta). Blogul lui Darius are succes fiindca omul ala munceste, e dedicat si sta probabil ore intregi in fata unui text, pana il definitiveaza. Mare parte din succesul lui Zoso nu se datoreaza faptului ca se ia de toata lumea, ci aceluiasi motiv: omul munceste.

Desi consistenta post-urilor lui Zoso e diferita de consistenta post-urilor lui Darius, nu e usor sa postezi 10-15 stiri noi pe zi, unele dintre ele in exclusivitate sau premiera. Credeti ca puteti? Dati-i drumul! Dupa o saptamana vorbim si imi spuneti si mie daca vi s-a parut usor. Zoso si Darius muncesc in moduri diferite, dar muncesc! Nu se roaga de prieteni sa le prinda cate un dig. Si sunt doar doua exemple. Si Adrian si Subiectiv si Ionut Ciurea, toti muncesc iar asta se vede. bookblog.ro nu a crescut fiindca publica recenzii de carti, a crescut fiindca oamenii de acolo au scris multe sute de recenzii de calitate.

Singurele doua lucruri pe care majoritatea bloggerilor cunoscuti le au in comun sunt faptul ca muncesc si sunt consecventi in ceea ce fac. E singura reteta care exista.

1. Am lansat sectiunea de poezii a bookblog. Practic, un blog pe care ne propunem sa realizam niste topuri de…ati ghicit…poezii scrise de autori “proaspeti”, mai putin cunoscuti. Ne puteti trimite si voi poeziile folosind formularul de AICI. Feedback-ul e, ca intotdeauna, apreciat.

2. Si acum ca am terminat cu lucrurile importante, trebuie sa spun ca de azi-noapte ma mananca buricele degetelor sa scriu cate ceva despre dezbaterea Bloggeri vs Politicieni, la care am asistat aseara. Dar nu pot sa scriu nimic fiindca mi-e rusine. Nu pentru ceva ce am facut eu, ci pentru ceea ce n-au facut altii. N-am sa spun mai multe fiindca atunci cand am deschis blogul de fata mi-am promis sa scriu in el cevauri, nu nimicuri. Insa va prezint totusi, mai jos, cateva fragmente scrise de alti bloggeri, care au reusit (cu greu, sunt convins) sa isi depaseasca cruntul sentiment de rusine.

In tabara bloggerilor alesi pe sprânceana am gasit:
[...]
- un Cristea in care vezi bun simt cand deschide gura. Ma bucur ca a fost invitat din partea bloggerilor. Altfel…
- o mana de neinspirati ce muscau din microfon infierbantati de reflectoarele camerelor de luat vederi din ceafa lor. Bădărănism. Copilării făr’ de copii. Generaţia “Frate ai văzut ce i-am zis-o lu’ Năstase? Ce tare se auzea vocea mea! Să moară mama şi mă filma aia din dreapta! Ce inspirat am fost!“

Noroc cu “baieţii din spate” care încurajau cu aplauze frenetice copchilăretul să îşi manifeste veleităţile de comunicare! Păcat ca puţini îşi dădeau seama de ironia situaţiei şi sincer nu îţi trebuia facultate să îţi dai seama.

- Costin

Asimetria acestui dialog am simtit-o pe tot parcusul dezbaterii punctata de adolescenta unei blogosfere reprezentata prost pe acea scena m-a facut inca o data sa inteleg ca viitorii reprezentanti al societatii civile nu se vor decanta din bloggerii cu trafic. Ni s-a ingrosat putin vocea, a inceput sa ne creasca par pe piept si ne-am gandit in fronda noastra de dragul ei sa fugim de acasa cu carnetul de alocatie in rucsac. [...]
Impresia generala a fost ca blogosfera a fost neinspirat reprezentata de cativa oameni asezati pe scaunele gresite, nu regret cele doua ore alocate dezbaterii, insa mi-e greu sa ma consolez cu ideea se putea si mai rau.

- Adrian Ciubotaru

- astazi, la ora 16:00 va asteptam la bookcrossing #4. Poate veni oricine. Mai multe detalii pe bookblog.
- la multi ani Radu si mersi! :)
- diseara sunt la concert Robert Plant; daca mai merge cineva, lasati un comentariu, poate ne vedem acolo
- am cautat si recitit un post de acum un an si jumatate; tocmai ma apucasem de blogging de cateva luni si imi dadeam cu parerea cu privire la calitatea oamenilor pe care ii cunosteam prin intermediul blogului; credeam ca unii dintre ei sunt exceptionali; aveam dreptate.

Am participat astazi la o dezbatere organizata de AsociaÅ£ia Consumatorilor de Media pe tema: “Bloggeri vs Jurnalisti”. Ma asteptam la altceva. Daca stiam cate camere si aparate foto sunt pe acolo in mod cert nu participam. Oricum, dezbaterea a fost okay desi usor off-topic pe alocuri. Repet aici ideea pentru care am si participat la dezbatere:

NU EXISTA ideea de “bloggeri vs jurnalisti”. Exista 3-4 jurnalisti care injura 3-4 bloggeri si invers. Apropo, jurnalistii si bloggeri au o calitate comuna: sunt oameni. Si oamenii se mai si injura din cand in cand din cauza orgoliilor, banilor sau pur si simplu fiindca nu se plac. Dar de aici pana la a imagina o lupta intre cele doua “armate” e cale lunga. Mai ales ca niciuna nu are conducator si, prin natura lor, nici nu vor avea vreodata. Bloggeri vs jurnalisti exista doar in mintea unora.

Au mai participat Victor Ciutacu, Dan Constantin (senior editor JN), Vlad Iorga, Brăduţ Ulmanu , Piticu, Cristian Greger, Adrian Cristea, Iulian si, pe undeva prin spate Zoso si Alex Mihăileanu. Sper sa nu fi uitat pe nimeni.

citat din Adevarul. Topul este facut conform Technorati.com pe baza a ceea ce site-ul numeste “autoritate”. Desi mi se pare un aspect important, pot exista multe alte topuri facute dupa alte criterii. No further comments.

“ Cine e luat în seamă în lumea jurnalelor online

1. Zoso.ro: 739/3.420. Cel mai citit blog independent din România, are, conform spuselor autorului, 5.000 de vizitatori unici pe zi. Zoso, alias Vali Petcu, are 27 de ani. Blogul datează din 2005 şi prezintă un amalgam de informaţii polemice despre cinema, muzică, internet, politică şi viaţa personală. A renunţat la pornografie acum câtăva vreme, continuă să folosească un limbaj obscen, iar Călin Fusu, boss-ul Neogen, i-a făcut o ofertă de 1.000 de euro pentru o revistă a presei zilnică.

2. BookBlog.ro: 501/6.621. Proiect colectiv de recenzii, spune timid că nu vrea să ia locul revistelor de cultură, dar prin traficul zilnic depăşeÅŸte popularitatea mai tuturor săptămânalelor de cultură, cu excepÅ£ia „Dilema”. Bookblog.ro reia ÅŸi teme din presa culturală sau paginile ziarelor.

3. Andressa.ro: 382/9.214. A absolvit jurnalismul ÅŸi scrie pentru “ratoni, veveriÅ£e ÅŸi pisici”. Are ÅŸi cititori din alte categorii. ÃŽnsemnări la persoana I, lungi, despre diferite lucruri, de la neîmpliniri amoroase la politică ÅŸi insomnie.

4. DeCeBlog.net: 378/9.320. Dan, student la jurnalistică din TimiÅŸoara, prezintă tot un amalgam de informaÅ£ii despre internet, alÅ£i bloggeri, viaÅ£a de zi cu zi ÅŸi politică. Este un exemplu clar de ceea ce a început să fie numit „freestyle writing”.

5. Pidjin.net: 362/9.823. Benzi desenate cu Fredo şi Pidjin, porumbeii cei răi. Un proiect al lui Eugen Erhan, art director cunoscut în agenţiile româneşti, şi Tudor Muscalu, scenarist. Lumea l-a trecut la blogroll pur şi simplu pentru că i-a plăcut. Probabil că beneficiază şi de mulţi fani din afara României, fiindcă benzile desenate sunt în engleză.

6. Piticu.ro: 359/9.929. ÃŽncă un blog cu „de toate”. Bine plasat în Trafic.ro, ca ÅŸi în Technorati.com, îi aparÅ£ine lui Cristi Dorombach, lucrător în câmpul IT-ului, la Realitatea TV.

7. Manafu.Blogspot.com: 355/10.048. ÃŽi aparÅ£ine lui Cristian Manafu, ex-„Campaign”, care în ultima vreme organizează conferinÅ£e ÅŸi alte evenimente de succes. Despre întreprinzătorii de net, marketing, publicitate ÅŸi media.

8. We3d.net: 311/12.298. Susţine că e Ariel Constantinof şi s-a născut în 1991. Însemnări telegrafice, mai interesante sau mai banale, poze cu autorul, care pare într-adevăr a avea 16 ani.

9. AndreiRosca.BookBlog.ro: 297/ 13.076. Iniţiatorul proiectului BookBlog.ro, al doilea ca autoritate Technorati pe această listă.

10. Gramos.Wordpress.com: 293/13.267. Profesorul de filozofie ajuns la ProTV pentru poze nud ÅŸi soÅ£ia lui. ÃŽnsemnări mult mai cuminÅ£i ÅŸi concludente decât s-a părut la televizor. “

Articolul complet AICI.

Din cand in cand imi aduc aminte ca activez in “industrie” si, in concluzie, e foarte posibil ca uneori sa fiu un pic subiectiv in ceea ce priveste internetul. Am avut o discutie cu Dana zilele trecute si mi-am adus aminte de un post citit pe NicheGeek (care, apropo, e un blog foarte tare). Citez:

I forget that most people in the world — including most people in America — are absolutely clueless about the way capitalism works on the Web. They think becoming an entrepreneur maybe means you’re going to travel a bit in France over the summer.

The advice I’ve been ignoring is something I urge all marketers to do on a regular basis — get outside of your narrow lifestyle box, and stay connected to the “other” people you share Earth-space with. Like the people who populate your customer lists, for example.

Closed systems generate bad advice.

Si exact asta mi se intampla mie din cand in cand. Imi propun sa fiu mai atent si mai putin subiectiv, desi cred atat de tare in internetul romanesc incat imi dau seama ca nu va fi usor. Sunt insa convins ca aceeasi greseala o fac multi dintre cei ce activeaza in mediul online. Iar blogosfera e un exemplu bun de fenomen care pare imens din interior si totusi sunt atat de multi romani cu acces la internet care habar n-au ca blogurile exista.

Aici e usor sa gresesti. E de-ajuns ca atunci cand lansezi un site sau scrii pe un blog sa te iei numai dupa ce spun ceilalti bloggeri si oameni din industrie si gata, ai reusit sa te alegi cu o audienta care, in proportie de 90%, e formata din bloggeri. Vrei asta? Pai nu vrei DOAR asta. Fiindca ma indoiesc ca avand ca target doar bloggerii poti depasi un numar de cateva mii de vizitatori pe zi.

Azi noapte, pe la ora 02:26 vorbeam cu Mihai Ceuca pe messenger, in timp ce mai faceam cate ceva la bookblog. Prezint mai jos o parte a discutiei :)

Mihai Ceuca: oamenii mai dorm in ziua de azi, nu?
Mihai Ceuca: 8-|

Andrei Rosca: :)
Andrei Rosca: bai nu stiu
Andrei Rosca: am auzit un mit
Andrei Rosca: dar nu il cred

Mihai Ceuca: :))
Mihai Ceuca: si eu
Mihai Ceuca: de aia intrebam
Mihai Ceuca: era un episod din X-Files
Mihai Ceuca: cu unu care nu a dormit de 12 ani
Mihai Ceuca: il invidiez

Andrei Rosca: aa
Andrei Rosca: deci asa a reusit…

Mihai Ceuca: :D
Mihai Ceuca: da, s-a facut antreprenor

PS: acest post a fost publicat la ora 03:32, tot “azi-noapte”.