Silviu Prigoana

March 4th, 2006

Se tot scrie despre Silviu Prigoana asa ca m-am hotarat sa atac si eu un pic subiectul. Nu am sa ma leg de telenovelele create de presa in jurul casatoriilor multiple cu jurnalista Adriana Bahmuteanu ci de omul de afaceri Silviu Prigoana.

Supranumit “mogulul internetului” Prigoana detine cateva zeci de domenii .ro si .com dintre care cel putin 40 numai pentru firmele si proiectele in care este implicat (foarte interesant, detine si vantu.ro in conditiile in care s-a facut un tamtam destul de mare pe faptul ca Prigoana I-ar fi vandut lui Vantu Realitatea TV –via HotNews).

Cunoscut in primul rand pentru fondarea televiziunii Realitatea TV omul de afaceri sustinea saptamana trecuta ca tocmai i-a fost acordata cea de a 10-a licenta de televiziune.

Asa cum se poate observa si pe site-ul propriu (construit btw de propria firma de web design) magnatul este proprietar (mai bine spus coproprietar) al urmatoarelor firme: Etno TV, TvSport, Taraf TV, Sigma TV, Meteo TV, Max TV, Taifasuri FM, Manele FM, Jazz FM. Deasemenea el mai detine ziarul Fanatik, revista Taifasuri, firma de salubrizare Rosal (cu care a si inceput ), E-boda, Rosal Ortopedic si, mai nou, RTL (Romanian Television of America). Iar acestea sunt numai cateva din cele 40-50 de firme in care Prigoana detine actiuni. Nu este de mirare ca acesta se auto-intituleaza “rege al niselor din Romania”.

Aaa, si era sa uit, de ceva timp tot zice ca se chinuie sa lanseze un satelit in colaborare cu guvernele a trei tari. Astea fiind spuse tipul mi se pare cel putin interesant.

Tagged ,

§ 0 Responses to Silviu Prigoana"

  • Mihai says:

    Permite-mi sa te intreb daca ai cumva ceva mai multe detalii cu privire la Silviu Prigoana. Imi pare un om la locul lui, care isi traieste viata cum doreste si nu il intereseaza de cei din jur prea mult. Iti cer, daca ai, o mica biografie a sa, deoarece ii voi cere sa am un interviu din care sa castigam amandoi; nu as vrea sa o patesc prea rau (si de data asta) :D

  • Andrei Rosca says:

    Ai incercat http://www.prigoana.ro ?? Are acolo o autobiografie destul de detaliata. In rest nu prea stiu decat ce am vazut pe la televizor (in multele emisiuni in care l-am urmarit – fiindca e unul dintre oamenii pentru care imi “calc pe inima” si ma uit la tv).

  • Marcel Cepoi says:

    Despre mine:

    Ma numesc Marcel Cepoi, am 50 de ani, persoana cu deficienta fizica, gradul II permanent, numărul certificatului de handicap 2489/24.06.2004, diagnosticul de: „sechele dupsa polio-mielita al membrelor inferioare; amputatia membrului inferior 1/3 coapsadreapta”.
    Nascut la 31 iulie 1956, la Iasi, după 6 luni am suferit de Poliomielita la membrele inferioare, fapt care m-a determinat in mare masura sa copilareasc la un Camin – Scoala din comuna Jucu din judetul Cluj; unde am urmat Scoala primara. Am absolvit Scoala Profesionala Speciala de electricieni auto din Bucuresti; am profesat 3 ani în orasul natal Iasi, iar din anul 1985, dupa ce am suferit o amputatie a membrului inferior drept si am fost pensionat de invaliditate gradul II,m-am stabilit la Caminul – Spital Comanesti din judetul Bacau. Am activat în cenaclurile „Artis – Club” Asau, „ „Tristan Tzara” Moinesti si „Nicolae Labis „ Comanesti, unde am debutat ca poet în revista „Plaiuri trotusene” 1995, poeme mi-au aparut în „Invingatorul”, publicatia Societatii Handicapatilor Locomotor din Romania .In primavara anului 1999 mi-a aparut placheta de versuri „Goana dintr-un cal legat si-n vara anului 2003 a vazut lumina tiparului placheta de versuri „Zari colbuite”.
    Sunt internat in „Caminul Spital” Centrul de Ingrijire Asistenta si Recuperare, orasul Comanesti, judetul Bacau din anul 1985. Copilaria mea a fost plina de nelinisti; am locuit in multe camine –spital din cauza situatiei mele social – materiale si de sanatate. Majoritatea anilor primiti in dar de la BUNULU DUMNEZEU, i-am petrecut în institutii de ocrotire unde m-am bucurat si eu de clipe placute ce mi le-a oferit viata, chiar daca mi-a lipsit familia. Dupa multe peregrinari, am gasit aici un „camin” in care ma simt „ca la mama acasa”, unde am aflat ambianta, caldura sufleteasca, respectul fată de fiinta umana, din partea personalului care ne îngrijeste. Aici am linistea si conditiile propice sa ma manifest spiritual; exemplific mai jos crampeie ale modestei mele ocupatii:

    „ ZARI COLBUITE IN
    URMA,GOANEI DINTR-UN CAL LEGAT!…”

    GAND
    Jumatate din vis pare aievea.
    Jumatate din vis pare desen.
    De spirit se leaga iubirea
    De cantec se leaga refren
    De calea cea lunga legata e clipa;
    Cand noaptea desculti,
    Se plimba prin trenuri…
    Si iarna-i prezentă în anotimpuri…
    Cand vantul te face sa tremuri…
    Si ziua-si aduna greoaie
    Uimirea pierduta-n tramvaie.

    CREION
    Creionul rupt sau ros de dinti,
    Cu vârful bont, de-abia lasand,
    O urma-n scrisul la parinti…
    Si hrana pentru cel flamand.

    STRAIN
    Smulge-mi trei scanduri,
    din gardul vecin.
    O curte-am să fac pe o strada.
    Cand poposeste la noi un strain,
    o curte stinghera să vada.
    si casa, trei tigle furate de vant.
    si oful sa-nsemne cuvant…
    O oală de lut fara toarta…
    Straine, ce vii ca sa pleci,
    pune-ti la curte o poarta!

    CAND
    Cand nu mai muÅŸca piatra,
    genunchiul de copil…
    Si-i adormita-n vreme…
    visand la scoica marii…
    Cand talpi batatorite
    o-afunda în colb, umil,
    pe chipu-i impietrit,
    e semnul întrebarii.

    HE…HEI…
    Lucru făcut asteaptă repaus.
    Semne pe sens, marcate în haos…
    Marimile scurte
    nu-ncap printre clipe.
    Un hohot de ras
    vrea să planga, să tipe…
    Tot peste tot nu-nseamna mai plin.
    Viata pe moarte,
    o cupa de vin…
    Lemne-n copaci,
    Noapte de maci,
    Riul de gheată,
    Vantul din fată,
    He…hei…

    UN MÄ‚R
    Un mar, de pe o creanga
    de-i căzut
    si prima fată ce va trece-l
    va musca,
    gustul semintei de pe limba
    fetei va durea,
    si-o alta samanta
    de dorul de pamint se va usca.
    Mlădita, simbure, codană,
    s-or minuna crescand, cu luna-n par,
    si-n sambure de fata,
    vor infrunzi minuni nascand…
    Cuvint de soare-n spre pamant,
    trecute clipe numarand…
    S-o cere bir pe ce n-a fost,
    de toate cate-or fi, rizind?…

    TRECERE
    Iarba m-ajunge si pietrele-aud.
    Vaca mă muge, taranii asud.
    Trec randuri de garduri,
    pe drum desfundat.
    Lemnele ard,
    Raspuns prescurtat.

    PAMANT BATATORIT
    Cu buturuga ori cu băt,
    mosneag cu-nvat si cu dezvăt…
    si barba aspra de fuior,
    cu dor de-al recelui izvor;
    pamant batatorit de pasi
    si iarba pitrocita-n dinti,
    cu vanturi tanguite inspre zari,
    si cu ecou de intrebari;
    se-abat din suflete spre guri,
    din care vor tisni fierbinti.

    DINTRE UNGHII DE TARANI
    Noaptea isi incepe treaba.
    Roti de tren în scartiit…
    Melcu-si poarta-n casa graba
    timpului de mult sosit.
    Caut „punguta cu doi bani”…
    Spulberata-n vint tarana
    dintre unghii de tarani…
    „- Sa-ti ghicesc, întinde mana!”
    imi sopteste-ncet batrana.

    SOTRONUL
    Sotronul pasilor cuminti,
    In colbul drumului din sat…
    Cuvinte-n ochi cu rugaminti,
    se-aud in gand nepronuntat;
    joc nascocit s-aduca ris,…
    mirari, dar totu-i stapanit,
    c-apoi sa cada intr-un plins.
    Al sufletului primenit.

    TREC
    Trec, si drumul sta pe ganduri.
    Goana dintr-un cal legat…
    Doi copaci si-aduna scanduri
    pentru podul desfundat.
    Oamenii, de după usi,
    isi ascut hirletele.
    Nu vor sa ramana pusi
    cum sunt puse cartile

    NOPTILE
    Cad in rapa noptile,
    clantanind din dinti la luna.
    Caru-si strange rotile,
    prevestind c-a fi furtuna.

    STAI, UMBRA!
    Hei! Da-i drumul mai omule!
    La strigat de luna nu urla cainii.
    Hei! Da-i drumul mai omule!
    Fructului tau ii lipsesc spinii.
    Stai, umbra, culoarea ta
    judecata de soare…
    Naframa de mama, agatata in gard…
    Apa, siroind necuvantatoare,
    unduirile tale ma dor si ma ard.

    RASPUNS
    Poposesc gandurile
    schiopatand in cuvinte.
    Libera-i mintea
    ca pasarile calatoare.
    Uitat e scancetul
    durerii de dinainte.
    Raspuns ne-a fost dat
    neavând întrebare,
    nefiind… descifrat.

    CALATORUL
    Ochi aruncati trecator, peste garduri.
    Inceputele flori ramase prin gari.
    Si marea, femeie plina de falduri.
    Calatorul ce vine, satul de plecari.
    Si bobul de grau, incoltit în fereastra…
    Cuvant expirat dar ramas ca idee.
    Atatea de tu-uri…
    si-un pic dumneavoastra.
    Plecati sunt tot timpul
    Cei ce vor sa mai steie.

    RUGAMINTE
    Scrie pe garduri de catină deasa
    cuvintele pasilor colbuiti de pe drum.
    Spune-le oamenilor o vorba-nteleasa.
    Scrie de lemnul din vatra, cu-amintire de scrum.
    Culege cuvinte ratacite-n copaci.
    Pe hirtia ce geme incrusteaza– ne vise.
    Scrie de graul, cu lacrimi de maci,
    cuvinte-n genunchi, rugatoare-a fi scrise…

    GANDURI
    Ganduri, sa renasca limpedele cerului,
    In fiecare zi.
    Ploaie, pe caldaram,
    se mai pierd uneori noptile.
    Da-mi, calule, taina ierbii,
    inainte de a o cosi!
    Zorile, tremurande,
    iÅŸi deschid portile.
    DANTUIND IN COLBUL ZARII
    De pamant se rusinează omul,
    cand il rascoleste…
    Talpi desculte-n aratura,
    nestrivind samanaa coapta.
    Aplecat, intr-un genunchi,
    mangaios cu el se-arata.
    Necuprinsul se aprinde…
    la-ntalnirea lor, tăcere…
    sunt legaţi cu funii groase,
    impletite strans de vreme.
    Impreună-s unul singur
    om de humă si-o muiere;
    dantuind in colbul zarii,
    ei pe nume-or sa se cheme.

    IARNA
    Atata ninge… si-i omat…
    sunt fulgii albi ca de zahar.
    Afar’-as sta, dar zau, ma-mbat
    si-oi adormi la noapte sub un car.

    OM
    Ochi de copil,
    marginind o gradina.
    Cal fara sea,
    peste drum desfundat.
    Om ratacind
    In ziua senina.
    Timp, fara timp limitat.

    GENUNCHIUL
    Copil fara fasa,
    cu genunchiul julit.
    Omul din paie,
    cu bratul scrintit

    LUMINA PASILOR
    Ni s-or plimba o viata-ntreaga,
    privirile in noi… ii ce-om afla,
    le-om spune altora sa inţeleagă
    lumina pasilor pe unde vor calca…

    SPRE UN RASPUNS
    Prea indraznet e-acela care,
    impunge-n aer, cu creionul ascutit;
    un punct al semnului de intrebare,
    spre un răspuns de multi rostit?

    E FIRESC
    Cine le arata drumul
    zorilor, cand se ivesc?
    Nucul, în frunzisul sau,
    nu ramane singur, cuc.
    Clipele ce vin mereu
    niciodata nu se duc.
    De-ai sa pleci desculti
    prin ploaie, e firesc.

    BULGARI DE TARANA
    Sufla vantu-n oala sparta…
    Cheama lupi infometati.
    Bulgari de tarana-n poarta
    De tarani desculti, calcati.

    MINUNE
    Te nasti:
    prin tarana scormonesti intiia data,
    apoi, privirea-ti cruda inca,
    da iama-n intrebari.
    Ecou de scancet vintul duce,
    cu tot cu lacrima-ti curata.
    Minune esti, tu colb cu ochi,
    ridica-te si zbori, si zbori!

    IN TIRG
    Hai în tirg sa vindem roua.
    De pe ea luam sudoare
    pentru palmele crapate.
    Iar cand afaraploua
    ne scaldam pe saturate;
    Cand perdeaua-ai trage ziua,
    Sa se schimbe pentru noapte
    si pe grau nu-l bate piua,
    sa-l prefaca in bucate.

    PRIMAVARA
    Pe drumul ce duce-n spate
    zori de zi si miez de noapte,
    Ganduri nerostite inca,
    doar din teama de privire…
    Bucalati copii, prin tarana,
    merg cu carul fara roate.
    Doi cocosi focosi, pe garduri,
    canta-n cor a lor iubire.
    Ochi caprui, prin frunza verde,
    trec tigancile cu salbe…
    Codrul poarta-n carca lui
    trei copii de prin vecini;
    sprijinite-n cozi de sape,
    stau de vorba două babe.
    Closca-i doar c-un singur pui,
    ceilalti scurma-n gard de spini.

    CALCAIUL TARANEI
    Pe calcaiul taraniei s-au crapat zorile.
    Ele nu gem, au doar roua, spre cantatul cocosilor.

    ZARI
    Pe crengi, cu soare spre zenit,
    mai creste umbra-n asteptari.
    Cu drum de viata colbuit
    si cu raspuns spre intrebari.
    Mereu se-ascund tacerile…
    Ca-s ragusite si timide…
    Si-n fiecare zi plecarile
    Pe negandite ne-or surprinde.

    MEREU INTREBÄ‚RILOR
    Ca un cal ce necheaza si parca e liber ratacit…
    Undeva, pe drumuri cute-ale fruntilor,
    Atit de multe, ca mai în toate zilele.
    Numai si numai lacrima, cu prelins îndrăznet,
    Pe obraz de copil, pe obraz de barbat;
    Cu briciul bsrbierit cu silnicie uneori
    Si-n alte dăti, cu doruri de sarbatoare…
    Asa, ca un om totusi, prezent de fiecare data;
    Si cu rusinea raspunsului, de multe ori aflat,
    Sau dinainte stiut, ori uitat mereu intrebarilor.

    FLOARE-ALBASTRA
    Nu mai smulge floare-albastra,
    e cu cerul sora buna.
    Doi ochi, singuri, plimba zarea,
    cand afara e furtuna.
    Creasta de cocos de munte
    nu e alba ca zapada.
    Nici un leu nu-i miţă blanda,
    cand işi urmăreste prada.

    IAR PRIVIREA
    Nu impingi cu mana dealul,
    ca in marea inspumata sa-l scufunzi.
    Nici padurea verde, cu o barda,
    n-o cioplesti, bucata cu bucata.
    Iar privirea, pe din doua n-o desparţi,
    ca în ea să te afunzi.
    Tu, din noapte, pe furis,
    poarta zilei las-o descuiata.

    RATACITI
    Rataciti in asta lume,
    Cu tarana si cu glod,
    Dam cuvintelor un nume,
    Nelegandu-le cu-n nod.
    Mintea, spre minciuni
    Ne poarta,…
    Desi spunem adevaruri
    Si mai dam cu vina-n soarta,…
    Incercand sa umplem gauri.

    CALCAIUL TARANEI
    Pe calcaiul ţaranii
    s-au crăpat zorile.
    Ele nu gem,
    Au doar roua,
    Spre cantatul cocosilor.

    SPIN DE-ANINAT
    Culoare de trandafir
    Spre răsfăt al ochilor,
    Cu albastru-mprumutat
    Cerului, in atat de-nvat
    Si dezvat, cu suspin
    Al bietului spin de-aninat.

    JOCUL
    Jocul ochilor pierduti,
    Doritori de regasire.
    Fuga cailor cei iuti,
    Fara halta de oprire.
    Mingea soarelui-rasare
    E cantata de cocosi.
    Mintea, razletita-n zare,
    Nu e bine s-o descosi.

    LEMN DE VIOARA
    Lemn de vioara… ating atâtea degete…
    Si-n scutec cu scancet,
    Maimutarind mersul pe jos…
    Atata culoare ai-atata scumpete…
    Pe şine de metrou, tramvaie,…
    Drumul de dus si întors…

    FILOZOFIE DE CAFENEA
    „Baiete, o caldare”
    Si-om spune cuvinte…
    E-atata mirare,
    Imbracata-n vesminte.

    Adesea rataciri…
    Oameni si mese,
    cu naluciri…
    De cine le pese?

    Felinarul bostan
    Isi palpaie ochii,
    Iar batrinul motan
    se-ncurca in rochii.

    „Mananca, chelbosul
    din ochi te mananca…
    Ce vrea si slinosul?
    Le-as face o brinca.”

    „Mai adu, baiete,
    dar unsa cu miere!…
    Tare mi-e sete
    Si-as bea o tacere…”

    TIMP SI VANT PESTE CUVANT
    Cu miros de caprioare,
    vantul spala frunze-n lac.
    Doua pasari cantatoare
    se întreaba
    ce se-ntampla daca tac.
    Palma de taran, crapata,
    mangaie o floare-albastra.
    Sapa-i de pamant mancaa.
    ploaia bate în fereastra.
    Un mosneag, cu-n ghem de ani,
    il desira-n amintiri.
    Fara glasuri, doi castani
    se-nteleg… doar din fosniri.

    SPUSE
    Intră ciutura-n fantana
    si-i tot timpul insetata.
    Plinge salcia pletoasa,
    ca-i batrana si-i tot fata.
    Trag si florile la sorti,
    in ce casa vor intra.
    Scartaitul de la porti
    pare a-nsemna ceva.
    Stele-n frunti de cai, focosi,
    din copite scaparand…
    Spuse de batrani sfatosi,
    clipa vremii numarand.

    RASPUNS
    Poposesc gandurile schiopatand in cuvinte.
    Libera-i mintea ca pasarile calatoare.
    Uitat e scancetul durerii de dinainte.
    Raspunsul ne-a fost dat neavand intrebare.

    MASURA
    …cate zile nu trec,
    fara sa fi luat cu ele mirările!
    iar noptile panditoare,
    fara vederi largi, pipaind ascutit,
    clocesc in incubatorul de vise
    – ale omului intrebarile; ce puse cap la cap,
    ar putea masura timpul la infinit…

    RIUL SPELE
    Cade roua dimineata,
    Peste lemnele crapate.
    Doua maini isi spala fata.
    Scoala ziua de cu noapte.
    Ochi de muguri, frunza plange.
    Duse ganduri, pan-ajunge…
    Doi ciorchini de struguri copti,
    Gem în dosul unei porti.
    Si un mar, muscat de-o fata,
    Sta zbarcit sub o covata.
    Lapte-n stele, rosu-n maci,
    Riul spele…, cand tu taci…

    A IUBI IN ANOTIMPURI
    Mai trebuie lume sa se nasca
    Pentru a iubi în anotimpuri…
    Pentru ca oile să pasca,
    Mai trebuie sa fie campuri…
    O haina pentru-n om sarac,
    Facuta din bucati de sac.
    Papuci din lemn pentru copii
    Si carpe-n loc de jucarii…
    Iar cate-un om sa ceara-n strada
    Iubire multa-n loc de sfada.
    Copii mucosi crescuti la soare,
    Fac urme-n colbul din carare…

    IARNA
    Atata ninge… si-i omăt…
    Sunt fulgii albi ca de zahar.
    Afar-as sta, dar zau, ma-mbat
    Si-oi adormi la noapte sub un car.

    INTREABA PLOAIA
    Prin geamul spart, întreaba ploaia…
    Cum poate omul sa se-nchidă-n el,
    Cum poate tine-n piept vapaia
    Fara sa arda intr-un fel?…

    LUMINA PASILOR
    Ni s-or plimba o viata-ntreaga,
    Privirile in noi… si ce-om afla,
    Le-om spune altora să inteleaga
    Lumina pasilor pe unde vor calca…

    CANTEC
    Rana dealului în coasta
    E udata-adanc de ploi.
    Cioc de pasare maiastra,
    Adu cantecu-napoi!
    Prins in albia-i paraul
    Se strecoara în adancuri.
    Macul inroseste graul.
    Timpul naste alte timpuri…

    SPRE UN RÄ‚SPUNS
    Prea indrăznet e-acela care,
    Impunge-n aer cu creionul ascutit,
    Un punct al semnului de intrebare,
    Spre un raspuns de multi rostit?

    MINUNE
    Te nasti:
    Prin tarana scormonesti intaia data,
    Apoi, privirea-ti cruda inca,
    Da iama-n intrebari.
    Ecou de scancet vantul duce,
    Cu tot cu lacrima-ti curata.
    Minune esti, tu colb cu ochi.
    Desfă-ti aripile si zbori!

    FATA GRAULUI
    Se-ntoarce grau-n mana de taran,
    O mama-l impreuna langa vatra.
    Pe masa, in ajun de noul an,
    O alta fata graul isi arata.

    ZARI
    Pe crengi, cu soare spre zenit,
    Mai creÅŸte umbra-n asteptari.
    Cu drum de viata colbuit
    Si cu raspuns spre intrebari.
    Mereu se-ascund tacerile,
    Ca-s ragusite si timide…
    Si-n fiecare zi plecarile
    Pe negandite ne-or surprinde.

    OGLINDA
    Un ciob de-oglinda-ntr-o fantana
    A oglindit candva o fata…
    Acum, zareste o batrana
    Ce scoate apa cu-o galeata.

    RATACITI
    Rataciti in asta lume,
    Cu tarana si cu glod,
    Dam cuvintelor un nume,
    Nealegandu-le cu-n nod.
    Mintea spre minciuni ne poarta,
    Desi spunem adevaruri
    Si mai dam cu vina-n soarta…
    Incercand sa umplem gauri.

    DE CRACIUN
    Crengi din bradul de Craciun
    Stau ascunse sub zapada.
    Clipele de Mos – Ajun
    Se ajuta sanu cada.
    Foc din cetina aprinsa
    Incalzeste fulgi de nea.
    Lampa-n casa nu e stinsa,
    Sa o vada cineva.
    Doi colaci, cateva nuci,
    Plugusor, fara plavani…
    Cad, de-a busilea, doi prunci,
    Prin cutii de mucava…

    CALCAIUL TARANII
    Pe calcaiul taranii
    s-au crapat zorile.
    Ele nu gem,
    au doar roua
    spre cantatul cocosilor.

    TABLOU
    In sperla, se ascund de frig cartofii,
    Iar dupa soba mita toarce.
    La usa, langa prispa-s aruncati pantofii.
    Afara, vremea lacrimile-si stoarce.

    MAI CLAR
    Mai clar decat clarul de luna
    Ne e cuvantul aruncat printre dinti.
    Datul din cap, de ziua cea buna…
    Ni-s palmele adesea fierbinti.
    Ca racul cel fiert pe fetele noastre…
    Nimic nu mai este deja inceput.
    Un soare de vara pe fetele noastre
    Se vede si-acum din trecut.

    CACIULA
    Caciula mototolita
    Si stransa la piept
    Mai poarta în ea
    Taceri de-ntelept.

    UNGHERUL
    Ungherul fiecaruia e cotrobait.
    Ochii mai aprinsi nu vor arde de tot.
    Mai spre amiaza… garduri inecate de umbra.
    Carduri de pasari nu lasa ranita departarea.

    RATACIND
    Astept umbra sa m-ajunga,
    neglumind, ma tot urmeaza.
    Imi trag poala pe genunchi,
    nepunandu-ma cu vantul.
    Iar din pantecele zilei
    n-oi putea sa-mi fac o toba.
    Bajbaind printre cuvinte,
    murmura-voi rugi în gând.
    Si de-mi voi gasi privirea
    ratacind pe-alocuri goala,
    voi inchide-o intre file
    de rusine si de teama…

    NU MA DEZVELI
    Nu ma dezveli de ris,
    lacrima mea este-un fulg.
    Ce daca il smulgi…
    Vei auzi un falfait enorm.
    Petala de floare
    pastreaza inca miros.

    CLIPEI MARUNTE
    La stinga stau inimi cu gramada.
    Cu dreapta-i prezenta semnata.
    Sub talpi ni se frange zapada.
    Tare se aud pasii cadentati de armata.
    Sotronul pe strazi acum nu se joaca,
    Doar leapsa printre masini se-nfiripa…
    Felia de soare-i agatata-ntr-o craca,
    Iar clipei marunte-i mai creste-o aripa.

    CAUT
    Cand din val de vreme,
    piatra nu mai plange
    si e udă zarea
    de atit senin,
    caut fundul barcii
    fara de lopeti,
    Si-n causul mainii
    strang cu-nfrigurare
    amintirea dulce
    a unei dimineti.

    OI FI
    Caut tacerea s-o sparg,
    dar se-ndoaie.
    Si dau iar cu capul
    uitatului prag,
    facand-o de oaie.
    Oi face o turma
    -ntr-o viaţa de om,
    lovitele praguri…
    si mana oi da-o
    cu creanga de pom,
    din curtea cu garduri…

    LA RIND
    Muindu-si codru de paine,
    o bucatica pe-o singura noapte
    si-o alta lasata pe maine,
    doar cat sa-ncapa-ntr-o cana cu lapte.
    Si-i vor ramane doi mieji:
    unul al zilei si altul al noptii.
    Cati atunci vor fi treji,
    stand la rand, s-apuce doua portii?

    PRIN FERESTRE TOAMNA
    Cerul isi inmoaie,
    bucata de ziua albastra.
    La un loc, ori la altul,
    numai frunza galbena cazuta…
    Ochii prin ferestre zaresc
    astru cu astra-tr-o noapte,
    prima de după nefacuta nunta.

    SARUTUL MERELOR FURATE
    Sarutul merelor furate…
    Si scartaie un car doi plavani.
    Ocheadele spre poamele mai coapte…
    Se ratacea in noapte
    o satră de tigani…

    SALCAMUL
    Salcamul nu inteapă
    limba cantaretului din frunza…
    Atata rabdare, atata nemiscare,
    pentru atatea infrunziri…
    Doar cate o creanga
    odihnita in spuza,
    mai pleaca dupa cantul sperlei, cenuÅŸei,
    ecou al scurtelor nedumeriri.

    E SEMNUL INTREBARII
    Cand nu mai musca piatra,
    genunchiul de copil,…
    si-i adormita-n vreme,
    visand la scoica marii,
    cand talpi batatorite,
    o-afunda-n jos, umil,
    pe chipul ce aÅŸteapta
    e semnul intrebarii.

    CEASUL
    Ceasul toarce clipe-n casa,
    pasi marunti prin colbul zilei,
    haine timpului sa teasa
    negolind cutia milei.

    POETUL
    Ridicat in varf de mers,
    coltul vorbei cand sa dea,
    s-a impiedicat de-un vers
    ce l-a scris farasă vrea.

    TOAMNA
    Sub camasa sinii serii,
    salta in batai de vant.
    Rusinati, se scutur merii,
    dand cu merele-n pamant.
    TOAMAN I
    Rod de roua-n dimineti,
    peste frunze de gutui.
    Fir de iarba-ntre scaieţi…
    Dulce-n gustul amarui.

    TOAMA II
    Mai plange frunza si se-ndoaie
    Cand vantul, zgribulit, in ploaie,
    incearca a o prinde-n ram,
    sa mai ramana doar un dram…

    CA IN FILMELE VECHI
    Ca în filmele vechi,
    Perechi neperechi,
    Palarii si joben,
    Cu trasuri si cu tren,
    Trotuarul ingust,
    Totul pare injust,
    Se arunca cu apa,

    Si cu coaja de ceapa,
    Ploua bulbuci,
    Cu cantari in uluci,
    In gari cu flasnete.
    Cu-amorezi si cu fete,
    Geamantane ce scapa,
    Cu-nceputuri sa-nceapa…

    ***
    paseste omule lutul framantat chiar de nu are ganduri
    salcamul isi asterne spinii la picioarele tale
    calcaiul tau nu striveste
    soarele s-a rostogolit de la rasarit la apus
    in goana copilului la sfatul batranilor
    ai plans odata cu ploaia ratacita-n uluce
    scrisoarea e atât de scurta
    cand nu esti alaturi de cel ce ti-a scris-o…

    ***
    la capul patului genunchii ti se-ntalnesc
    e ruga fierbinte cand geru-ti îngheata clampa, clanta, in afara usii
    soaptele de dincoace de ea se itesc printre flori la fereastra
    prispa-i intotdeauna a cainelui noaptea
    si nu-i obligatoriu sa urle el scheauna scancit la capătul zorilor
    cand doar o singura stea-i amintirea noptii…

    ***
    lipeste-ti obrajii de geamul gutuii
    cand iarna-i în toi si se apropie plug fara boi
    ca hahaiesc pe ulite copiii cainii nu le poarta pica
    mirosul colacului infrigurat incalzindu-se rumenindu-se
    cateva nuci incap intr-o traista a pasilor marunti de copil
    ii ride luna-n obraji iar sania-i fluiera cant inganat
    doar de vantul tanguit si-afumat de hogeaguri imblanite de omăt
    scanteind a stele aducatoare de noroc
    in somnul drumului in-nametit inzapezit se aud talancile si biciul pocnind a innoire
    minunea omului lasata de Domnul Dumnezeu atitora
    ce-I stiu ori nu existenta…

    Domnului Silviu Prigoana, cu prietenie de suflet!
    Marcel Cepoi
    Camin Spital Etaj.II, Cam.28,
    Str. Vasile Alecsandri nr.1
    Loc. Comanesti, Cod.605200,
    Jud. Bacau, Romania
    Tel.: 0746/82.90.10
    E-mail: markcely2001@yahoo.com

  • fi serios mai omule. http://www.vantu.ro este al meu. L-am cumparat de 2 ani cu 1,5 mil. sau asa ceva de la RNC. Eu nu am nici o treaba cu Prigoana sau cu SOV,… mai sunt si alti Vantu in tara asta. Am ajuns aici pe site pt. ca-mi cautam situl pe google sa vad daca “il vede” si uite ce citesc :-) cauta si tu pe RNC si poti sa vezi ce domeniu cui apartine. Salut.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *