De ce scrie lumea?

January 10th, 2007

Preluata de pe grahamdefense.orgMa intrebam de ce scriu oamenii. De ce unii se gandesc sa scrie carti. de ce altii scriu pe un blog, in ziar sau intr-o revista? Sigur ca unii au impresia ca au talent. Sau li s-a spus ca au talent. Sigur ca altii, chiar daca nu au un talent extraordinar de a scrie, au totusi multe de zis. Sau au impresia ca au multe de zis. Ma gandesc ca altii au o viata superba si vor sa impartaseasca si altora experientele prin care trec. Pana la urma, cred ca suntem de acord cu totii ca oricarui lucru, oricat de frumos ar fi, ii creste valoarea in momentul in care si altii stiu de el. Si, in special, atunci cand si altii stiu ca acel lucru superb si unic e al nostru :).

Totusi, nu mi se par motive bune. Cu talentul la scris e mai greu dar, in rest…ar putea sa vorbeasca. De ce sa scrie? Pentru posteritate? Ma indoiesc. Oricum, daca nu sunt geniali, posteritatea nici nu va afla de ei iar daca sunt, de cele mai multe ori, contemporanii sunt cei care nu vor afla de existenta lor.

Cui ii este usor sa recunoasca un geniu? Doar nu poti sa te bazezi pe faptul ca e neinteles. Daca ar fi asa, prostii ar fi cei mai buni descoperitori de astfel de talente, fiindca ei nu inteleg pe nimeni. Si totusi nu se intampla.

Ar putea sa vorbeasca, spuneam. De ce nu o fac? Nu au cu cine, vor spune unii. Adica nu au garantia ca, urcandu-se pe un butoi, in Piata Romana, asa cum au facut altii acum cateva sute de ani, vor fi ascultati de cineva. Intreb: ce ii face sa creada ca, scriind la un ziar cineva ii citeste? Ce ii face sa creada ca, facand efortul de a scoate o carte, acea carte va fi citita de cineva? Sigur ca exista ceva sanse ca oricare dintre lucrurile acestea sa se intample si ca, la un moment dat, vor afla daca sunt cititi de cineva sau nu. Dar ma gandesc ca ar putea afla de 100 de ori mai repede un rezultat, daca s-ar urca pe butoi si ar incepe sa vorbeasca.

S-ar putea sa aiba fobia de a vorbi in public. Pana la urma, e cea mai comuna frica, sau cel putin asa arata unele studii. Cred, totusi, ca unul dintre motivele principale nu este acesta. Cred ca, asa cum spunea Jules Renard, scrisul este singurul mod de a “vorbi” fara sa fii intrerupt. Iar eu am impresia ca oamenii care stiu sa asculte sunt din ce in ce mai putini. E bine totusi ca exista oameni care inca au rabdarea sa citeasca…

Tagged ,

§ 0 Responses to De ce scrie lumea?"

  • Woodisor says:

    Nu pot generaliza raspunsul tau… pot doar sa vorbesc despre mine. Scriu pentru ca asa imi dicteaza inima. Pentru ca pot, pentru ca vreau si pentru ca am ceva de spus. Nu o fac pentru posteritate, nu o fac pentru un public tinta, o fac doar pentru mine. Just for me!
    Am scris si eu ceva asemanator despre tema “scriiturii”… :)

  • oana_anca says:

    Motivele pentru care oamenii sscriu sunt intr-adevar foarte variate. Uite, eu de ex scriu pe blog pentru mine; pentru ca simt ca ma eliberez de gandurile mele punandu-le in scris. Si crede-ma ca ajuta!
    Nu ma tem sa vorbesc in public, am tinut training-uri, am participat la conferinte si am vorbit in fata multor oameni. Dar una e sa vorbestii despre job related things si alta despre cele personale. Am langa mine si oameni care ma asculta cu mare placere, ii pot numi confidenti fara a gresi prea tare. Sunt prieteni care in mod dezinteresat ma asculta si ma sfatuiesc. Si apelez la ei. Dar scrisul e o eliberare in plus. Sunt doar eu cu mine insami si las cuvintele sa se insire.

  • Nyana says:

    Remember the whole idea with the “salvarea prin povestire” thing? Care se regăseÅŸte dealtfel la foarte multe lucrări, în special la cele povestire-în-ramă-like. Motivul se aplică în multe din cazurile “nu ÅŸtiu exact de ce scriu, scriu despre ce-mi place dar nu mă întreb de ce”. Acum nah, dacă e vorba de studiu psihologic, lucrurile sunt intrigant de relative :D

  • Zu says:

    In cazul meu, in ordinea importantei:

    – Scriu pentru mine, ca sa ma “aud”, “regasesc”- imi dau ocazia de a fi sincera cu mine insami, sa spunem. De aceea cunoscutii mei nu stiu de acest blog. Mi-e teama ca m-ar face sa fiu atenta la ce spun, in incercarea de a ii menaja sau de a le arata acea fateta din mine pe care o cunosc.

    – Scriu pentru mine ca un exercitiu de comunicare- de la vocabular pana la gramatica, dar si ca exercitiu de a-mi privi viata din alt unghi- nu doar cel cotidian al “to do lists”.

    – Scriu ca sa vad unde ma situez in lumea asta mare si noua… E un fel de test- sunt funny, am idei interesante???

  • Ioana says:

    Verba volant, scripta manent :)
    Oamenii scriu pentru ca verbalul ii solicita mai mult, sunt intrerupti, cum spunea Renard si trebuie sa riposteze rapid. In scris ai timp sa-ti masori cuvintele, sa le cantaresti valoarea, sa fii sigur ca iti reflecta gandurile si de-abia apoi sa le expui.
    (de exemplu, daca m-ai fi pus sa spun oral ce am scris mai sus, in afara de prima fraza, care nu-mi apartine, lucrurile s-ar fi lungit probabil foarte mult :P )
    Motive pentru scris sunt multe. Cred totusi, in prima instanta, ca fiecare dintre noi avem o doza de egocentrism care ne impinge sa ne credem importanti si utili. Sa nu fiu inteleasa gresit, nu consider ca e rau, dimpotriva, e un prilej de a te contura, de a vedea cat de mult ai evoluat.

  • Bogdan says:

    in dezacord total cu Ioana…te apuci sa scrii din cu totul alte motiv, si nu pentru ca ai evoluat sau pentru a avea nevoie de un raspuns la “avantul” de a scrie. Scrii pentru ca esti chemat sa scrii. Desigur ca unele carti te pot duce foarte usor in infern iar altele in paradis (vorbesc despre autori). Dar scrii pentru ca cineva de sus sau …de jos te cheama sa fii un agent ori al spiritului ori invers.
    Acum in alta ordine de idei, scrisul pe blog nu e scris, sa nu comparam scrisul unei carti cu toate parodiile insirate pe bloguri.
    Andrei, sunt scriitori care sunt rar cititi, dar care valoreaza mai mult decat o mie de scriitori la un loc. De ce? Pentru ca in ziua de azi doar unul din o mie de scriitori mai vorbeste despre singurul lucru necesar pe lumea asta: devenirea spirituala. Restul de 999 nu mai conteaza…

  • Bogdan says:

    si mai adaug un lucru: verba volant scripta manent, din pacate e o dovada nu a unui progres in cunoastere, ci a unei decadente mentale si spirituale. Nu degeaba epoca ratiunii s-a autoproclamat ca singura valabila, iar adeptii metodei istorice considera orice “receptie” pe cale orala fara a o asterne in scris ca pe ceva neneinteles. Din fericire, exista inca in india si in extremul orient transmisiunea pe cale orala a stiintelor in scoli. Mai exista oaze si in desertul lumii filozofico-materialisto-rationala de azi. Verba volant, da, dar ea zboara spre zari inspre Soarele cunoasterii, iar atunci intelegem sensul rugaciunii. Dar cine se mai roaga azi ?

  • hawke says:

    Poate ca sunt oameni care vor sa isi exteriorizeze cat mai mult opiniile. Daca au talent sa nu, asta trebuie sa o hotarasca cititorii ;).

  • carmen says:

    foarte misto poza.
    cred ca unii se exprima mai usor in scris decat oral.
    eu, de ex., rareori scriu asa cum vorbesc.

  • ela roseni says:

    Nu mi-am pus niciodata intrebarea asta. In schimb mi-a fost pusa de nenumarate ori. Voi folosi ceva putin mai …vulgar. Scriu si-atat. Pur si simplu tre’ sa scriu exact cum ma duc la …intelegeti dumneavoastra. E ceva ce tine de o descarcare. La fel cum elimini transpiratia, alea-alea, asa este scrisul pentru mine…O fi patalogie? :-)

  • oana_anca says:

    Andrei, acum fa un rezumat al raspunsurilor primite :D

  • Sorin says:

    Cred ca, in ce se publica azi, talentul scriitoricesc e implicat din ce in ce mai rar. Conditia fundamentala pentru publicarea unui op e rentabilitatea.
    Eu cred ca talentul de negustor al multadmiratului Coelho e net superior talentului sau scriitoricesc.
    Interesul majoritatii semidocte pentru informatia de prost gust mentine ziarul Libertatea in topul vanzarilor.
    Ma refer aici la carti si publicatii tiparite nu la cei care se urca pe un taburet si vorbesc (fara gigafon, ca nu e voie) in Speaker’s Corner din Hyde Parkul londonez.
    Cred ca bloggerii – in marea lor majoritate – nu pleaca de la ipoteza ca au talente scriitoricesti. Motivatiile scrisului pe blog sunt, dupa parerea mea, foarte diverse, chiar daca – in ultima vreme – si in bloguri isi fac loc, cu coatele sau chiar cu pumnii, interese comerciale. Mai exista evident, la multi, motivatia ca e trendy sa ai blog.

  • de_ce says:

    totusi, nu ai raspuns la titlu, ai analizat scriitorii, le-ai gasit cusururi, dar nu ai spus si “de ce” anume scriu ei, din punctul tau de vedere, nu a lui Renard. :)

  • Andrei Rosca says:

    Asta fiindca nu am un raspuns foarte bun, de_ce.
    Am mai spus-o si cu alte ocazii: Obisnuiesc sa pun pe blog intrebari carora eu nu le gasesc raspuns de unul singur. Fiindca am nevoie de ajutor :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *