Antreprenoriat (partea I)

December 5th, 2006

In trei ani de antreprenoriat am invatat, zic eu, destul de multe despre ceea ce inseamna business-ul in Romania. Evident ca mai am extraordinar de multe lucruri de invatat si, la fel de evident, nu pot sa afirm ca experientele pe care le-am avut eu se aplica in orice domeniu si pe orice model de business. Spuneam ca am invatat multe despre cum se face o firma, insa am invatat mult mai multe despre cum NU se face o firma. Nu o data am facut greseli care acum mi se par prostesti. Nu o data am gandit strategii si planuri pentru proiecte care au murit inainte sa se nasca.

Fiindca observ ca multa lume ajunge la mine pe blog, de pe google, cautand expresii de genul “cum sa incep o afacere?” m-am gandit sa scriu cateva randuri in care sa prezint o parte din lucrurile pe care eu le consider importante. Primele puncte tin de mentalitate. Si asta pentru ca mentalitatea este singura care face diferenta intre cei ce reusesc si cei ce nu sunt capabili sa o faca. Restul, cunostintele, inteligenta sunt detalii.

1. Daca nu ai incredere ca vei reusi, nu te apuca. Pe bune! Nu aici nici o sansa. Poti fi inteligent, carismatic si sa ai o echipa geniala. La primul obstacol vei claca.

2. Fixeaza-ti scopuri. Daca nu tintesti, e greu sa te lauzi ca ai nimerit ceva.

3. Cand te gandesti sa mergi pe calea antreprenoriatului trebuie sa fii pregatit sa iti parasesti zona de confort. Nu intotdeauna lucrurile vor fi roz si nu intotdeauna vei putea lasa la birou probleme firmei. Fii pregatit sa ai zile in care totul pare sa fie pe dos, zile in care singurul lucru pe care ti-l doresti este ca situatia sa revina la normal.

4. Daca ai prieteni, rude, profesori sau cunostinte care iti spun ca nu va merge, ca nu e ceva sigur, ca iti distrugi viitorul, ca in Romania nu se poate face nimic daca esti cinstit sau ca vanezi vise, inainte sa te grabesti sa ii asculti gandeste-te: cine sunt ei? sunt angajati, liber-profesionisti sau intreprinzatori? sunt firi reactive sau proactive? ce au realizat in viata? te-ai multumi cu ce au realizat ei? Nu ti se pare ciudat ca toti incearca sa te opreasca? Citisem undeva ca iti dai seama daca o idee este geniala in momentul in care realizezi ca toata lumea iti spune ca e imposibila si ca esti nebun.

5. Tu esti antreprenorul. Nu prietenii, nu prietena, nu familia, nu rudele. Tu! Deci tu iei deciziile. Nu lasa pe altii sa ia decizii in locul tau. Lor le e usor sa vorbeasca fiindca nu visele lor sunt in joc. Cele mai periculoase sfaturi sunt cele oferite gratuit.

6. Mi-a luat mult timp sa invat asta: ideile, fie ele chiar si geniale, nu valoreaza nimic daca nu le aplici. O persoana cu o idee geniala poate fi extrem de usor depasita de cineva cu o idee mai slaba dar cu o executie perfecta.

7. Apuca-te de ceea ce vrei sa faci, ACUM. Nu astepta toata viata “momentul potrivit”. Cel mai potrivit moment de a incepe un business este momentul de fata. Nu peste o luna, nu peste 2 zile, nu peste 5 minute. Acum!
Am gasit undeva un proverb care spune ca “exista doua modalitati de a ajunge intr-un stejar foarte inalt: te poti aseza pe o ghinda si sa astepti sa creasca sau poti sa incepi sa te cateri”.

Tagged ,

§ 0 Responses to Antreprenoriat (partea I)"

  • oanaanca says:

    Andrei, cat din ceea ce stii azi se datoreaza training-ului sau consultantei, de care banuiesc ca ai beneficiat de-a lungul celor 3 ani de business? Cu alte cuvinte, are antreprenorul nevoie de asa ceva? Daca da, de ce? Daca nu, de ce nu?

  • Andrei Rosca says:

    Oana, nu am beneficiat de consultanta din partea specialistilor niciodata. Si nici nu mi s-a facut vreun training serios desi mi-ar fi placut. INSA, am beneficiat intr-o masura destul de mare de sfaturile si parerile oamenilor care veneau ca speakeri la diversele evenimente la care am fost. Ma refer aici la seminarii pe teme de business sau marketing.

    Daca acum pot spune ca ma mai lasa buzunarul sa platesc din cand in cand participarea la un astfel de seminar, acum 3 ani sigur nu se intampla asta. Motiv pentru care am fost mai mult nevoit sa particip la seminarii gratuite. Eram mereu cu ochii pe zidurile facultatilor si pe internet si urmaream in special asociatiile studentesti care, si acum, au proiecte foarte misto la care se poate intra relativ usor (si la care inca particip de cate ori am ocazia).

    De fapt, probabil ca nici nu as avea un blog astazi, daca nu as fi fost prezent la un astfel de seminar, acum un an.

    Intrebi daca antreprenorul are nevoie de asa ceva. Eu zic ca nu are neaparata nevoie de training-uri sau consultanta. Cred foarte mult in auto-educare. Cred ca o persoana care citeste carti de management, marketing sau chiar motivationale, un om care asculta casete sau mp3-uri pe teme de management si leadership, o persoana care incearca sa invete cate ceva de la fiecare om pe care il cunoaste poate sa ajunga unde vrea mult mai repede decat unul care nu face aceste lucruri.

    Daca ma intrebi in ce masura m-au ajutat cartile citite, materialele ascultate sau conferintele la care am participat, pot spune sigur ca m-au ajutat ENORM de mult in primul rand prin faptul ca mi-au dat multa incredere in fortele proprii si m-au ajutat sa merg inainte in momentele in care simteam ca nu mai pot, momente inevitabile si prin care sunt convins ca toti antreprenorii au trecut si trec tot timpul.

    In rest, din punct de vedere al cunostintelor acumulate, probabil ca sunt persoane care s-ar putea lipsi de toate astea, si sa reuseasca totusi sa ajunga unde vor. Dar le-ar fi mult mai greu si ar lua mult mai mult timp.

    Ideea este ca exista doua moduri in care sa acumulezi informatii si experienta:
    1. din carti sau alte materiale educative, de la alti oameni care au trecut deja prin asta, conferinte etc
    2. pe propria piele, facand greseli si invatand din ele; problema cu aceasta a doua varianta este ca te costa bani, nervi si, mai ales, timp!

    Oricum, nimeni nu e scutit de cele din categoria 2 dar daca poti sa eviti o parte din ele prin modul 1, de ce sa nu o faci si sa castigi in felul asta timp.

  • oanaanca says:

    Gresesti, Andrei. Si gandesti ca majoritatea antreprenorilor romani, care se bazeaza doar pe ei insisi: ei citesc, ei se informeaza, ei centreaza, ei dau cu capul…etc.
    Un consultant, daca nu face altceva, vine cu un suflu proaspat, cu un ochi obiectiv, care vede poate ceea ce tu nu vezi. Uneori esti mult prea “deep into your business” ca sa vezi evidente. Si in plus, un consultant te ajuta sa “think outside the box”. Asta ca sa fiu si eu in ton cu limbajul de lemn pe care-l critic pe blogul meu :).

  • Andrei Rosca says:

    Stai asa, Oana. Cred ca nu ne-am inteles. Sunt unul dintre oamenii care nu ar sta pe ganduri daca ar fi vorba sa aduca pe cineva din afara ca sa conduca sau sa organizeze firma.

    Eu nu am fixatia asta cu “e fondata de mine, nimeni nu o cunoaste mai bine decat mine deci eu sunt cel mai in masura sa o conduc”. Asta e o prostie si daca as crede asta nu as mai vrea sa am propria firma fiindca nu sunt genul de om care sa munceasca toata viata in propria firma.

    Intotdeauna am pornit proiectele gandindu-ma cum pot face ca ele sa mearga fara mine.

    Si chiar stiu cazuri in care au venit consultanti din afara firmei si au facut minuni cu organizarea.

    Nu numai ca nu sunt asa cum crezi tu, dar sunt exact la cealalta extrema. De exemplu, daca o firma a mea ar scoate la un moment dat sa zicem 5000 de euro profit pe luna, RAPID (a se citi R A P I D, fara sa ma gandesc o secunda) as angaja pe cineva sa o conduca si i-as da 4 000 de Euro pentru asta. Si m-am gandit bine inainte sa spun asta. Am aplicat-o deja de multe ori.

    Din punctul meu de vedere, e mai bine sa castig 1000 de lei fara sa fiu implicat intr-o afacere decat sa castig 10 000 de lei si sa muncesc 12 ore pe zi.

    Inchei prin a spune ca unul dintre motivele pt care tocmai m-am retras din firma in care eram asociat este exact cel de mai sus. Am renuntat la mai mult de 50% din banii pe care ii scoteam, dar nu mai lucrez in ea deloc.

  • oanaanca says:

    Ca sa facem un rezumat: are nevoie antreprenorul de training si consultanta au ba? :)

  • Andrei Rosca says:

    Nu pot spune ca are neaparata nevoie pentru a reusi in ceea ce vrea sa faca. Dar e foarte posibil ca un astfel de consultant/trainer sa il ajute sa ajunga acolo mult mai repede si cu mai putina bataie de cap.

  • oanaanca says:

    Ma intreb atunci, de ce mai mergem la scoala? Putem sta acasa si sa ne educe strada, televizorul, sa ne facem autoeducatie. Eventual mai tragem cu ochiul la vecinul si furam niste educatie de la el…
    Sau de ce sa merg la medic daca-s bolnav? Pot citi singur tratate de medicina, pot sa-mi administrez singur tratamentul, ca doar sunt baiat destept, nu ?
    La ce bun specialistii?
    Got my idea?

  • Andrei Rosca says:

    1. Oana, si eu ma intreb de ce mai mergem la scoala. Sistemul educational din Romania e o catastrofa si am sa zic asta oricui ma intreaba. Iar cine merge in Romania la facultate bazandu-se ca odata ce a terminat-o va putea trai bine, este naiv, ca sa nu fiu foarte dur.

    2. Nu stiu daca discutia mai are rost fiindca evident avem pareri diferite. Nu stiu daca tu chiar ai incercat faza asta cu antreprenoriatul. Eu, de exemplu, imi pun o intrebare simpla: daca specialistul ala e specialist in afaceri de ce sta sa munceasca ca angajat cate 8 ore pe zi?

  • oanaanca says:

    Trebuie sa-ti raspund neaparat :D

    1. Scoala romaneasca e una din cele mai bune si aici ma refer la scoala primara si gimnaziu. Stii bine exemplul copiilor plecati dincolo, care sunt mult peste nivelul celorlati. Deja la liceu, depinde mult de scoala, de elevi, etc. La facultate iti dau dreptate. Multi prea multi licentiati scosi pe banda. Occidentul ne depaseste si ne face cu mana din zbor :).
    Cand intrebam de ce mai mergem la scoala vorbeam de primii ani, cand se pun bazele educatiei.

    2. Foarte multi consultanti si traineri sunt antreprenori, au firma lor de consultanta. Eu cred f tare in specialistii cu experienta practica, nu in cei ce stau si citesc in carti. In strainatate consultantii sunt in marea lor majoritate pensionari, oameni care au avut pozitii importante sau afacerile lor zeci de ani.
    Pe de alta parte nu-s de lepadat nici cei cu o oarecare educatie in business, care studiaza fenomenul, se informeaza si au experienta lucrului direct cu antreprenorii. Nu uita, consultanta se da la locul faptei, nu din birou si tu ca antreprenor nu cred ca vizitezi atatea afaceri cate viziteaza si analizeaza el, prin natura muncii lui.

  • Andrei Rosca says:

    1. sunt total de acord

    2. faptul ca au o firma de consultanta nu inseamna ca sunt antreprenori; multi au firma si nu pricep diferenta intre a lucra in propria firma si a lucra LA propria firma. Simplul fapt ca ai infiintat o firma nu te face antreprenor la fel cum faptul ca ai infiintat 3 sau 4 firme nu te face antreprenor in serie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *