Concluzia saptamanii

Ai inteles bine, Bogdan. Cred ca “a se razbuna” e un verb cam tare. Nu stiu daca o fac constient.

Ideea e ca eu cred ca oamenii care incearca sa te convinga ca nu ai dreptate si ca de fapt lumea asta e o mare porcarie, ca viata e de r*h*t, ca nu are rost sa te chinui ca oricum nu iese nimic etc, nu sunt cei care nu au incercat nciodata ci cei care au incercat si nu au reusit (din cauze dependente sau independente de ei).

Sunt de acord cu tine Andrei, dar sa nu generalizam… Nu toti cei care au patit-o si au ajuns la concluzia ca totul e negru isi fac un hobby din propagarea acestei stari spre cei din jur. Si poate pentru cei care au fost doborati in zbor ar prinde bine o aripa de ajutor

Viata nu e nici neagra nici roz…
Aici fac exceptie cazuri extreme, insa in general viata este exact asa cum “ti-o faci”
Daca stai sa iti plangi de mila pierzi exact acel timp (foarte pretios) in care puteai sa schimbi ceva.. (“Fugit ireparabile tempus”)

Vor exista intotdeauna oameni care sa dea cu piciorul in visele tale, din diferite cauze (esec personal, invidie).
O povestioara spune : un grup de furnici urcau intr-un copac, dar pe masura ce avansau, ramaneau tot mai putine. Se plangeau ca drumul este prea lung, ca este imposibil de atins obiectivul si descurajau pe celelalte: nu veti reusi, este prea greu, renuntati. Doar una a ajuns in varf; de ce? Pentru ca era surda si nu auzise descurajarile.